Legea ANI cu „amendamentul Fritz” a trecut de Senat. Proiectul ajunge la promulgare la Nicușor Dan

ADMINISTRAȚIE

Autor

de Cseh Silvia

Data

Categorie

ADMINISTRAȚIE

Legea ANI care conține prevederea supranumită „amendamentul Fritz” a fost adoptată, miercuri, de Senat, cu 106 voturi pentru, 19 împotrivă și niciun vot de abținere. Proiectul merge acum la promulgare, la președintele României, Nicușor Dan.

Senatorii au votat proiectul în forma adoptată anterior de Camera Deputaților, după ce legea fusese retrimisă Parlamentului în urma unei decizii a Curții Constituționale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Înaintea votului din plen, Comisiile juridică și pentru constituționalitate din Senat s-au reunit în ședință comună pentru a întocmi raportul asupra proiectului. Raportul de admitere a fost adoptat cu 20 de voturi pentru și 4 împotrivă, fiind menținută forma venită de la Camera Deputaților.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Unul dintre punctele controversate ale proiectului este prevederea care îl vizează pe Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara și lider al USR. Dacă legea va fi promulgată în forma actuală și prevederea va fi aplicată în cazul său, Fritz ar putea pierde mandatul de primar.

Dezbaterile au fost marcate de acuzații politice privind introducerea unei prevederi care ar avea efect direct asupra situației lui Dominic Fritz. Susținătorii proiectului susțin însă că modificările sunt necesare pentru punerea legislației în acord cu cerințele constituționale și cu angajamentele asumate de România.

Miza este și financiară: România riscă bani din PNRR

Adoptarea legii are loc în contextul obligațiilor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Respectarea termenelor legislative este importantă pentru deblocarea fondurilor europene aferente jaloanelor PNRR.

În cazul în care legea ar fi din nou contestată la CCR și procedura s-ar prelungi, România ar putea ieși din termenul stabilit pentru îndeplinirea jalonului, existând riscul pierderii unor fonduri europene de peste 700 de milioane de euro, potrivit informațiilor prezentate în cadrul dezbaterilor.

După votul din Senat, proiectul nu mai trebuie să treacă printr-o altă procedură parlamentară, urmând să fie transmis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.

Președintele poate promulga legea, o poate retrimite Parlamentului pentru reexaminare sau poate sesiza Curtea Constituțională, în condițiile prevăzute de Constituție.

Astfel, următoarea decizie importantă în cazul controversatei Legi ANI îi aparține șefului statului.

Citeste si:

Articolul precedent
Angajații Registrului Comerțului pun presiune pe Parlament pentru noua Lege a salarizării: „Structurile teritoriale funcționează la cota de avarie”
Articolul următor
Cristina Trăilă demisionează din funcția de secretar general adjunct al Guvernului: „Sunt total nevinovată”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri