„Legea trădătorilor” a fost votată în Rusia: Moscova atacă dur opozanții aflați în străinăte

Autor

Data

Categorie

Parlamentul Rusiei a adoptat o lege care limitează drepturile cetățenilor ruși aflați în străinătate și care sunt urmăriți penal în țară. Printre prevederile noului act legislativ se numără înghețarea conturilor bancare, restricții asupra bunurilor și refuzul accesului la servicii consulare, informează Mediafax.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Legea trădătorilor”

Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului de la Moscova, a votat „Legea trădătorilor” care va intra imediat în vigoare după promulgare, fără o perioadă de tranziție, notează Euronews.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Potrivit noii legi, cetățenii ruși care locuiesc în străinătate pentru a evita urmărirea penală în Rusia vor avea conturile bancare înghețate și nu vor mai putea vinde proprietăți sau autovehicule deținute în țară.

De asemenea, autoritățile vor putea suspenda licențe și acreditări, bloca accesul la aplicațiile bancare și refuza furnizarea serviciilor consulare.

Legea se aplică și persoanelor sancționate în baza legislației privind „agenții străini” sau a celor acuzate că au cerut impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei.

Motivația

Actul vizează și persoanele care au contestat integritatea teritorială a țării, au „discreditat” forțele armate sau că au colaborat cu organizații pe care autoritățile ruse le-au declarat „indezirabile”.

„Este vorba despre cei care fac rău țării noastre. Despre extremiști, despre trădători ai patriei. Despre cei care, ani la rând, au încercat să facă totul pentru a ne distruge statul. Care justifică nazismul și îi insultă pe soldații și ofițerii noștri, în timp ce se ascund de pedeapsă în alte state”, a declarat președintele Dumei, Viaceslav Volodin, înaintea votului.

Nu toți văd cu ochi buni legea

Potrivit unei analize realizate de organizația First Department, efectele cumulative ale noii legislații echivalează cu o „privare de facto de cetățenie”.

„O persoană care a plecat din motive politice și a fost etichetată drept „persoană care se sustrage” va fi privată de cetățenie pe plan intern. Tot ce ține de Federația Rusă, bunuri, conturi, afaceri, servicii consulare, poate fi folosit împotriva sa, în timp ce ea însăși este practic privată de orice posibilitate de a utiliza aceste elemente în propriul interes”, transmite organizația pentru drepturile omului.

Potrivit proiectului independent pentru drepturile omului OVD Info, printre cei mai expuși riscurilor se numără persoanele incluse pe lista „agenților străini”, activiștii politici, jurnaliștii, avocații și membri organizațiilor pe care autoritățile ruse le-au desemnat drept „extremiste”.

Până la sfârșitul anului 2025, cel puțin 1.299 de persoane au fost urmărite penal pentru opoziția față de război, dintre care 373 se aflau încă în detenție.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri