Social-democrata Lia Olguța Vasilescu s-a arătat sceptică în privința organizării unor alegeri parlamentare anticipate, declarând, într-o intervenție la Realitatea TV, că România nu dispune de cadrul legislativ necesar pentru un asemenea scrutin.
„Nu avem legislația pusă la punct pentru anticipate. Aceasta ar trebui să ajungă în Parlament ca să fie votată”, a explicat Vasilescu, precizând că Legea 208/2015 nu poate reglementa organizarea alegerilor anticipate, din cauza multiplelor proceduri electorale care nu pot fi finalizate în doar trei luni – de la termenele pentru depunerea candidaturilor și tipărirea buletinelor de vot, până la organizarea secțiilor din diaspora.
Un blocaj suplimentar: ordonanțele de urgență
Potrivit social-democratei, un guvern interimar nu are competența de a adopta ordonanțe de urgență pentru reglementarea acestor proceduri, ceea ce ar obliga revenirea subiectului în Parlament. „În Parlamentul României nu știu câți parlamentari au interesul să voteze”, a estimat Vasilescu, sugerând că sprijinul politic pentru o asemenea variantă rămâne incert.
🗞️ Citește și Acestea
„Nu ne este teamă de anticipate, dar ce se întâmplă după?”
Întrebată dacă PSD se teme de un scrutin anticipat, Vasilescu a respins ideea, dar a ridicat semne de întrebare legate de consecințele politice ulterioare. „Noi un scor mai mic decât cel care a fost luat la ultimele alegeri nu putem să luăm niciodată”, a spus ea, menționând organizarea solidă a partidului în teritoriu. Totuși, social-democrata a atras atenția asupra unui posibil impas post-electoral: dacă USR și PNL ar obține împreună un scor semnificativ mai mare decât cel din sondajele actuale, nu ar avea cu cine să formeze o majoritate, întrucât ambele partide au exclus oficial o alianță atât cu AUR, cât și cu PSD.
Întrebată direct dacă PSD ar guverna alături de AUR în urma unor eventuale anticipate, Vasilescu a rămas evazivă. „Mi-e greu să vă spun acum, pentru că atunci când intri la guvernare cu un partid ar trebui să fie un partener foarte serios în care să ai încredere, că ceea ce promite se și ține de cuvânt”, a afirmat ea.
Poziții divergente în spațiul public
Subiectul alegerilor anticipate rămâne intens dezbătut pe fondul crizei politice generate de căderea Guvernului Bolojan și de imposibilitatea învestirii unui nou Executiv. Fostul candidat la funcția de premier, Eugen Tomac, a catalogat recent varianta anticipatelor drept „prea riscantă” pentru România, pledând pentru un compromis între partide, mai ales în contextul presiunilor economice și al riscului pierderii fondurilor din PNRR.
De cealaltă parte, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan consideră că alegerile anticipate ar putea fi o soluție viabilă dacă actualul blocaj nu este depășit, estimând că acestea ar putea avea loc din toamnă. Mureșan ar putea fi, de altfel, propunerea PNL pentru funcția de premier, decizie care urmează să fie stabilită intern de partid – liderul liberalilor de Dâmbovița a precizat că formațiunea ar renunța la această variantă dacă negocierile pentru un nou guvern ar conduce spre o formulă considerată viabilă.
Ce prevede Constituția
Potrivit legii fundamentale, alegerile anticipate pot fi declanșate dacă Parlamentul respinge cel puțin două solicitări de învestitură și nu acordă votul de încredere unui Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare. Prima respingere a survenit pe 22 iunie, când Guvernul propus de Adrian Veștea a obținut doar 189 din cele 233 de voturi necesare în Parlament.
