Manipularea electorală din România reaprinde dezbaterea globală despre reglementarea rețelelor sociale

Autor

Data

Categorie

Incidentul controversat al anulării alegerilor din România a generat reacții puternice în mediul internațional, fiind considerat o oportunitate crucială de a investiga și înțelege modul în care rețelele sociale pot influența democrațiile. Marietje Schaake, fost europarlamentar ALDE și actual director al Centrului de Politici Cibernetice de la Universitatea Stanford, a subliniat în Financial Times că evenimentele recente oferă “o lecție de manipulare” și că “investigațiile ar trebui să aducă în sfârșit lumină asupra modului în care algoritmii câștigă voturi și influențează oamenii”.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Schaake a evidențiat că România poate deveni un exemplu în expunerea opacității din jurul companiilor care domină ecosistemul informațional. “Conturile suspecte, sondajele manipulate și influenceri plătiți care promovează conținut politic sunt considerate instrumente-cheie ce au influențat voturile românilor,” a scris aceasta. De asemenea, ea a menționat că utilizarea agresivă a TikTok de către Rusia pentru promovarea lui Călin Georgescu a fost calificată de Departamentul de Stat al SUA drept “o activitate cibernetică malignă”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În contextul european, legislația recent introdusă – Digital Services Act (DSA) – a fost activată pentru prima dată pentru a solicita rețelei TikTok să păstreze datele legate de alegeri. “Acesta este un test crucial pentru aplicarea DSA,” a afirmat Schaake, subliniind că legea vizează moderarea conținutului și reducerea riscurilor sistemice care amenință procesele electorale.

Un caz emblematic pentru responsabilizarea platformelor sociale

Investigațiile desfășurate de organizațiile Reset Tech, Check First și EU DisinfoLab au scos la iveală dovezi privind coordonarea postărilor legate de Georgescu și au atras atenția asupra eșecului Meta de a respecta propriile politici. “Acest lucru demonstrează eșecul de a urma recomandările Comisiei Europene privind DSA,” a explicat Schaake.

Ea a accentuat necesitatea ca reziliența democrațiilor să fie construită pe baza faptelor, având în vedere atacurile continue, atât externe, cât și interne, care vizează polarizarea și dezinformarea alegătorilor. Totodată, cercetările asupra interacțiunii dintre tacticile Kremlinului și algoritmii rețelelor sociale ar putea reprezenta un pas esențial pentru garantarea responsabilității companiilor tehnologice.

“Pentru TikTok și compania-mamă ByteDance, miza este uriașă, având în vedere că UE poate impune sancțiuni de până la 6% din cifra de afaceri globală,” a precizat Schaake, dar a adăugat că impactul cazului României se va extinde dincolo de această platformă. “Evenimentele de aici vor contesta practica de a permite regulilor corporative să acționeze ca un substitut pentru apărarea democrației.”

Un apel la reformarea legislației electorale

Boardul editorial al Financial Times s-a alăturat apelurilor pentru acțiuni urgente, cerând statelor membre UE să-și actualizeze legislațiile electorale pentru a preveni situații similare în viitor. “România se confruntă cu un șoc politic profund din cauza atacului asupra principiilor democratice, dar dezvăluirile despre aceste alegeri ar putea contribui semnificativ la consolidarea democrațiilor și la responsabilizarea platformelor tehnologice,” a conchis Schaake.

 

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri