Maramureșul, destinație de referință pentru documentar realizat de Televiziunea Națională a Greciei

Autor

Data

Categorie

Maramureșul a devenit, în ultimele zile, subiectul unui amplu proiect de promovare internațională, după ce o echipă a Televiziunii Naționale a Greciei (ERT) a încheiat, la 29 decembrie 2025, o sesiune de filmare desfășurată pe parcursul a zece zile.

Realizatorii celebrului documentar „Balkan Express” au ales județul din nordul României pentru două episoade speciale dedicate tradițiilor, obiceiurilor și patrimoniului cultural de iarnă.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș, echipa ERT a parcurs un itinerar extins, care a inclus peste 30 de obiective, evenimente și comunități reprezentative. Jurnaliștii greci au asistat la pregătirile pentru sărbătorile de iarnă, au intrat în gospodării, au filmat festivaluri locale, au discutat cu meșteri, artiști și lideri comunitari și au surprins atmosfera unică a celei mai frumoase perioade din an în Maramureș.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Primul episod al documentarului surprinde spiritul festiv din Baia Mare și localitățile din jur: de la colindul copiilor din Satu de pe Deal, până la prezentarea obiceiurilor celor patru Țări ale Maramureșului în cadrul celei de-a XVII-a ediții a evenimentului „Crăciun în Maramureș”. Colindul tradițional este pus în valoare și printr-un interviu special cu îndrăgitul artist Ștefan Hrușcă, realizat în decorul autentic al Muzeului Satului.

Totodată, capitala județului este prezentată prin istoria sa, arhitectura emblematică și inițiativele gastronomice care promovează produsele locale.

În Țara Lăpușului, camera grecilor a surprins pregătirea portului popular pentru sărbători, rolul esențial al bisericii în viața comunităților, obiectivele de patrimoniu UNESCO și tradițiile culinare de Crăciun. Meșteșugarii din Rogoz, ceramiștii din Cărbunari și păstrătorii tradițiilor din Copalnic Mănăștur, unde a fost documentat obiceiul Ignatului, au avut un rol important în conturarea poveștii vizuale.

Documentarul integrează, de asemenea, Festivalul de colinde din Breb, Noaptea Viflaiemurilor din Vișeu de Sus, slujba de Crăciun din bisericile de lemn din Ieud, precum și renumita Mocăniță de pe Valea Vaserului. Un loc special este ocupat de ediția a 57-a a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația”, considerat unul dintre cele mai spectaculoase evenimente culturale din România în perioada sărbătorilor. Cimitirul Vesel din Săpânța, cu meșterii care duc mai departe tradiția crucilor de lemn, și debutul sezonului de iarnă pe pârtia olimpică din Borșa completează imaginea unei regiuni vibrante și bogate în atracții.

Un capitol aparte este dedicat multiculturalității – echipa ERT a filmat tradiții ale comunității maghiare din Coltău, obiceiuri ucrainene în Poienile de sub Munte și Repedea, precum și elemente specifice comunității germane din județ. În viziunea realizatorilor, acest amestec de culturi, credințe și identități contribuie decisiv la farmecul Maramureșului.

Deși programul de filmare a depășit adesea 12 ore zilnic, cei de la ERT au mărturisit că nici cele zece zile petrecute aici nu au fost suficiente pentru a surprinde întreaga bogăție a zonei:

„Maramureșul reprezintă pentru noi expresia ospitalității autentice. Aici am descoperit o legătură profundă cu tradiția, familia și valorile reale ale comunității, o experiență rar întâlnită, în ciuda numeroaselor noastre călătorii. Oamenii pe care i-am întâlnit și filmat se remarcă prin căldură, autenticitate și respect față de moștenirea locală. Ne vom întoarce și vom promova această regiune prin documentarele noastre”, au declarat realizatorii.

Proiectul reprezintă nu doar o oportunitate de promovare turistică, ci și o recunoaștere internațională a valorilor culturale ale Maramureșului. Implicarea comunităților locale, care au răspuns cu deschidere și entuziasm, a contribuit decisiv la succesul inițiativei. Difuzarea documentarului pe postul public grec va aduce Maramureșul în casele telespectatorilor eleni și, indirect, în atenția iubitorilor de cultură și tradiție din întreaga lume.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri