Marea Britanie anunță o colaborare cu Microsoft pentru dezvoltarea unui sistem care să detecteze deepfake-urile din online

Autor

Data

Categorie

Autoritățile britanice au anunțat că lucrează la o nouă inițiativă menită să combată răspândirea accelerată a conținutului fals creat cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit Reuters. Decizia vine în contextul îngrijorărilor tot mai mari legate de utilizarea deepfake-urilor în fraude, abuzuri și campanii de manipulare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Ce sunt deepfake-urile și de ce devin tot mai greu de detectat

Deepfake-urile sunt materiale audio, video sau imagini create sau modificate artificial pentru a părea autentice. Deși acest tip de manipulare există de mai mulți ani, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale generative — inclusiv a chatbot-urilor moderne — a dus la o creștere semnificativă atât a volumului, cât și a realismului acestor materiale, făcându-le dificil de recunoscut pentru publicul larg.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Un „cadru de evaluare” pentru testarea tehnologiilor anti-deepfake

În acest context, guvernul britanic dezvoltă un „cadru de evaluare” care va stabili criterii clare și standardizate pentru testarea tehnologiilor capabile să detecteze deepfake-uri. Scopul este ca autoritățile și companiile private să poată evalua eficiența reală a acestor instrumente în situații concrete, precum:

  • fraudele online;

  • furtul de identitate;

  • distribuirea de materiale sexuale fără consimțământ.

Totodată, inițiativa urmărește crearea unor standarde comune care să sprijine combaterea conținutului înșelător și dăunător generat de sistemele AI.

Creștere explozivă a fenomenului

Datele oficiale arată o amplificare dramatică a fenomenului: în 2025, aproximativ 8 milioane de deepfake-uri au fost distribuite la nivel global, comparativ cu doar 500.000 în 2023. Această evoluție rapidă a determinat guvernele și autoritățile de reglementare din întreaga lume să adopte măsuri mai ferme, în condițiile în care legislația existentă nu a ținut pasul cu avansul tehnologic.

Parteneriat cu Microsoft pentru un standard global

Tehnologiile de detectare a deepfake-urilor vor fi antrenate pentru a identifica amenințări precum abuzul sexual, frauda și furtul de identitate. Printr-un parteneriat cu Microsoft și experți din industrie, guvernul britanic își propune să creeze un standard de referință în domeniu, care să poată fi utilizat atât de autorități, cât și de companii, pentru a limita efectele nocive ale conținutului generat de inteligența artificială.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri