Marele ocol al Moscovei: noua rută China–Europa care schimbă jocul în Eurasia.

Autor

Data

Categorie

China și Kazahstan accelerează dezvoltarea Coridorului Transcaspic, un proiect strategic de infrastructură care promite să schimbe una dintre cele mai importante rute comerciale dintre Asia și Europa și să reducă semnificativ rolul Rusiei în transportul internațional de mărfuri.

Noua rută va conecta China de piețele europene prin Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia și Turcia, oferind o alternativă la coridorul tradițional care traversează teritoriul rus. Deși traseul este mai complex și implică mai multe etape logistice, statele participante consideră că avantajele strategice depășesc costurile suplimentare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Decizia vine pe fondul războiului din Ucraina, al sancțiunilor occidentale impuse Moscovei și al dorinței tot mai evidente a unor state din spațiul ex-sovietic de a-și diversifica legăturile comerciale și infrastructura de transport.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Potrivit informațiilor publicate de NEXTA, Beijingul și Astana intenționează să accelereze investițiile în Coridorul Transcaspic, iar capacitatea de transport a rutei ar urma să se dubleze până în anul 2030.

Analiștii consideră că proiectul are implicații geopolitice majore. Dacă va fi implementat la scară largă, Rusia riscă să piardă venituri importante din taxele de tranzit și o parte semnificativă din influența pe care o exercită asupra fluxurilor comerciale dintre Asia și Europa.

Serviciile de informații ucrainene au evaluat impactul proiectului și susțin că noua infrastructură ar putea diminua rolul strategic al Rusiei ca principal nod de transport între cele două continente. În plus, dezvoltarea coridorului este văzută ca un semnal al schimbărilor geopolitice care au loc în fostul spațiu sovietic, unde mai multe state încearcă să își reducă dependența economică și logistică de Moscova.

Pentru China, proiectul reprezintă o oportunitate de a securiza noi căi comerciale către Europa într-un context internațional tot mai volatil. Pentru Kazahstan, ruta oferă șansa de a deveni unul dintre principalele centre logistice ale Eurasiei și de a-și consolida poziția economică în regiune.

În timp ce Moscova încearcă să își păstreze rolul dominant în transportul dintre Asia și Europa, noul coridor promovat de Beijing și Astana sugerează că harta comercială a continentului eurasiatic începe să se schimbe într-un ritm mai rapid decât se anticipa.

Sursa: Mediafax / NEXTA

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri