Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că expertiza realizată asupra dronei care a explodat la Galați confirmă fără dubii originea rusească a aparatului și a lansat o provocare directă autorităților de la Moscova, după ce unele voci din Federația Rusă au contestat proveniența acesteia.
Potrivit ministrului, analiza tehnică efectuată de specialiști a identificat seria componentelor și a stabilit că drona a fost fabricată în Rusia.
„Fără niciun fel de dubiu, având în vedere rezultatul expertizei care tocmai s-a încheiat, aceasta este o dronă de fabricație rusească. Dacă există voci în Federația Rusă care încearcă să spună că nu este a lor, îi invit să vină să-și ia seria componentelor și să-și găsească fabrica în care a fost produsă această dronă în Rusia”, a declarat Radu Miruță la Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Șeful MApN a subliniat că responsabilitatea pentru incident aparține Federației Ruse, indiferent de circumstanțele în care aparatul de zbor a ajuns pe teritoriul României.
„Nu există nicio scuză din partea Federației Ruse cu privire la motivul pentru care o dronă rusească, încărcată cu aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, a intrat într-un spațiu aerian în care nu avea voie să pătrundă și a produs o explozie”, a afirmat ministrul.
Potrivit acestuia, încărcătura explozivă aflată la bordul dronei a detonat în momentul impactului, provocând pagube importante. Ministrul nu a confirmat însă dacă drona a fost direcționată intenționat spre România sau dacă a ajuns accidental în spațiul aerian românesc.
„Pe radarele noastre vedem traseul acestei drone. Dacă a fost direcționată intenționat sau și-a pierdut comunicația este o chestiune pe care nu avem cum să o știm. Armata Română nu îl contrazice pe președintele României. Armata Română spune doar că, indiferent dacă a fost deviată sau nu, este responsabilitatea Rusiei ca o dronă lansată din Rusia să nu ajungă în România”, a explicat Miruță.
Declarațiile ministrului vin după ce președintele Nicușor Dan a afirmat că drona făcea parte dintr-un roi de 43 de aparate de zbor care au atacat portul ucrainean Reni și că una dintre acestea ar fi fost deviată de apărarea antiaeriană ucraineană înainte de a pătrunde în spațiul aerian românesc.
Ministrul Apărării a mai precizat că este posibil ca ancheta să continue cu expertize suplimentare, inclusiv balistice, pentru a stabili toate circumstanțele incidentului.
„Sunt foarte multe drone dintre cele care au căzut în România care prezintă urme de gloanțe la expertizele efectuate. Este posibil ca și aceasta să aibă astfel de urme. Datele pe care le-am primit până acum sunt însă legate de componență și de sursa de fabricație”, a spus ministrul.
Referindu-se la solicitările privind invocarea Articolului 4 din Tratatul NATO, Radu Miruță a explicat că România se află deja într-un proces permanent de consultare cu aliații.
„Articolul 4 se referă la consultări între statele membre, iar România se află deja în această etapă încă din luna februarie. Discuțiile există și continuă în cadrul NATO”, a precizat ministrul.
Acesta a recunoscut totodată că România are nevoie de capabilități suplimentare de apărare antiaeriană, dar a subliniat că astfel de sisteme nu pot fi transferate și instalate imediat.
„Nu se mută sisteme de apărare antiaeriană cum se cumpără pâine. Există proceduri, există termene și există o cerere foarte mare la nivel internațional pentru astfel de echipamente”, a concluzionat ministrul Apărării.
