Marine Le Pen intră în cursa pentru Palatul Élysée. Lidera extremei drepte va candida la alegerile prezidențiale din 2027

EXTERNE

Autor

de Mircea Sime

Data

Categorie

EXTERNE

Lidera formațiunii de extremă dreapta din Franța, Marine Le Pen, a anunțat oficial că va candida la alegerile prezidențiale din 2027, punând capăt speculațiilor privind viitorul său politic după condamnarea în dosarul privind deturnarea de fonduri europene.

Anunțul a fost făcut în cadrul unui interviu acordat postului francez TF1, la scurt timp după ce Curtea de Apel din Paris a pronunțat o decizie care îi permite să rămână în cursa pentru funcția supremă în stat.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Condamnare confirmată, dar fără a-i bloca candidatura

Instanța de apel a menținut verdictul de vinovăție în dosarul privind deturnarea de fonduri publice ale Parlamentului European. Procurorii au susținut că fonduri europene destinate asistenților europarlamentari au fost folosite pentru activități desfășurate în interesul partidului condus de Le Pen.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Totuși, judecătorii au redus perioada de interdicție privind ocuparea unei funcții elective la 45 de luni, dintre care 30 de luni au fost suspendate. În aceste condiții, Marine Le Pen își poate depune candidatura la alegerile prezidențiale, însă va executa pedeapsa sub supraveghere, purtând o brățară electronică.

S-a răzgândit în privința candidaturii

În urmă cu câteva luni, Marine Le Pen declara că nu va mai intra în cursa prezidențială dacă va fi obligată să poarte o brățară electronică.

După decizia instanței, lidera extremei drepte și-a schimbat poziția și a confirmat că va candida pentru un nou mandat la Palatul Élysée.

În eventualitatea unei retrageri, președintele partidului, Jordan Bardella, era considerat favorit pentru a prelua candidatura formațiunii.

O nouă încercare de a ajunge la Palatul Élysée

Alegerile din 2027 reprezintă o nouă șansă pentru Marine Le Pen de a deveni președinta Franței, după ce a pierdut în turul al doilea al scrutinelor prezidențiale din 2017 și 2022 în fața lui Emmanuel Macron.

Analiștii apreciază că anunțul său deschide oficial competiția pentru succesiunea lui Macron, care nu mai poate candida pentru un nou mandat consecutiv. Candidatura lui Marine Le Pen este așteptată să fie unul dintre principalele subiecte ale scenei politice franceze în următorii doi ani.

Citeste si:

Articolul precedent
Summitul NATO de la Ankara începe sub presiunea tensiunilor cu SUA și a majorării cheltuielilor pentru apărare
Articolul următor
Ambasadorul Indiei continuă turneul în Transilvania. După Sălaj, Excelența Sa a ajuns la Baia Mare pentru discuții privind investițiile

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri