Summitul NATO de la Ankara începe sub presiunea tensiunilor cu SUA și a majorării cheltuielilor pentru apărare

Autor

Data

Categorie

Liderii statelor membre NATO s-au reunit marți, la Ankara, pentru un summit de două zile desfășurat într-un climat tensionat, marcat de divergențele tot mai vizibile dintre Statele Unite și aliații europeni, dar și de presiunile privind creșterea bugetelor pentru apărare.

Reuniunea are loc la un an de la summitul de la Haga, unde statele membre au convenit, într-o declarație comună, să urmărească atingerea unui nivel al cheltuielilor de apărare de 5% din PIB până în 2035. Angajamentul a fost văzut atunci ca un compromis menit să răspundă criticilor formulate de președintele american Donald Trump, care a acuzat în repetate rânduri aliații europeni că nu contribuie suficient la securitatea comună.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Tensiunile dintre Washington și aliații europeni persistă

În perioada care a urmat summitului de la Haga, relațiile transatlantice au rămas complicate. Declarațiile lui Donald Trump privind o posibilă intervenție în Groenlanda, teritoriu aflat sub administrația Danemarcei, precum și criticile adresate partenerilor europeni în legătură cu implicarea acestora în criza din Orientul Mijlociu au alimentat îngrijorările privind coeziunea Alianței.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În același timp, posibilitatea reducerii prezenței militare americane în Europa continuă să provoace neliniște în rândul statelor membre.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înaintea reuniunii că principalele discuții vor viza implementarea angajamentelor asumate privind investițiile în apărare.

„Trebuie să discutăm planuri credibile de cheltuieli și să ne asigurăm că toate statele sunt pe traiectoria corectă pentru atingerea pragului de 5%”, a afirmat acesta.

Europa accelerează investițiile în apărare

Potrivit datelor Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), cheltuielile militare ale statelor europene membre NATO au înregistrat în 2025 cea mai rapidă creștere din ultimele șapte decenii.

Germania a devenit principalul contributor european la apărarea Alianței, cu un buget estimat la 114 miliarde de dolari, în creștere cu 24% față de anul precedent. Polonia și statele baltice se apropie deja de obiectivul de 5% din PIB, în timp ce economii importante precum Marea Britanie și Franța rămân sub acest prag.

În paralel, statele europene își dezvoltă industria de apărare prin investiții și parteneriate strategice. Printre cele mai importante proiecte se numără acordul dintre Lockheed Martin și Rheinmetall pentru producerea de rachete ATACMS în Germania, primul proiect de acest tip realizat în afara Statelor Unite.

Un summit decisiv pentru viitorul Alianței

Summitul NATO de la Ankara este considerat unul dintre cele mai importante din ultimii ani, în condițiile în care liderii alianței încearcă să mențină unitatea transatlantică într-un context internațional tot mai volatil. Rezultatele reuniunii vor influența atât strategia de apărare a NATO, cât și relația dintre Statele Unite și partenerii europeni în anii următori.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri