Marius Voineag preia temporar o nouă funcție în Parchetul General, la solicitarea procurorului general

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Secția pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în ședința de marți, o serie de modificări importante în structura parchetelor, în urma recentelor numiri făcute de președintele Nicușor Dan.

Cea mai relevantă decizie îl vizează pe procurorul Marius Voineag, recent numit adjunct al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta va exercita, temporar, și funcția de procuror-șef adjunct al Secției de urmărire penală din cadrul instituției, începând cu 6 mai 2026 și până la 29 iunie 2026 sau până la ocuparea postului prin numire oficială.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Decizia a fost adoptată în unanimitate de membrii secției (6 voturi „pentru”), în urma unei solicitări formulate de procurorul general al României, Cristina Chiriac. Practic, Voineag revine temporar pe o funcție pe care a mai ocupat-o înainte de a fi numit, în 2025, la conducerea Direcția Națională Anticorupție.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În aceeași ședință, CSM a decis să înainteze către președintele României propunerea de eliberare din funcție, prin pensionare, a fostei șefe a Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Alina Albu, începând cu data de 14 mai 2026. Hotărârea a fost, de asemenea, adoptată în unanimitate.

Reconfigurarea conducerii parchetelor vine în contextul unor schimbări mai ample generate de noile numiri în funcții de conducere. Astfel, au fost operate încetări de mandate și relocări în cazul mai multor procurori de rang înalt, inclusiv în cadrul DNA și DIICOT.

Printre acestea se numără încetarea activității Cristina Chiriac în cadrul DNA Iași, după numirea sa ca procuror general, precum și încetarea mandatului lui Codrin Miron la conducerea DIICOT Timișoara, în urma numirii sale ca procuror-șef al DIICOT.

Totodată, Viorel Cerbu își încheie mandatul de șef al Serviciului Tehnic și adjunct al DNA, fiind numit procuror-șef al instituției, iar Marius Ștefan părăsește conducerea DNA Pitești pentru a ocupa funcția de adjunct al DNA.

Deciziile reflectă o etapă de reorganizare la nivelul sistemului judiciar, în urma schimbărilor recente din conducerea marilor parchete din România.

Citeste si:

Articolul precedent
Scrisoare deschisă a lui Viorel Cataramă către Ilie Bolojan: apel la demisie în contextul moțiunii de cenzură
Articolul următor
Rusia ar pregăti recrutarea a zeci de mii de luptători străini în 2026, potrivit serviciilor ucrainene

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri