Rusia ar pregăti recrutarea a zeci de mii de luptători străini în 2026, potrivit serviciilor ucrainene

Autor

Data

Categorie

Rusia intenționează să intensifice recrutarea de combatanți străini în 2026, vizând cel puțin 18.500 de persoane pentru a suplimenta efectivele armate implicate în războiul din Ucraina, potrivit unor informații furnizate de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei.

Conform datelor prezentate de serviciul ucrainean, Moscova continuă strategia începută după declanșarea invaziei pe scară largă din 2022, recrutând cetățeni străini, în special din state în curs de dezvoltare, prin promisiuni de salarii atractive, beneficii sociale și obținerea cetățeniei ruse.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Raportul indică faptul că autoritățile ruse ar urma să se concentreze în mod special asupra regiunilor din Asia Centrală, inclusiv Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan și Tadjikistan. În paralel, ar fi intensificate eforturile de recrutare în state din Asia și Africa, precum Bangladesh, Ciad, Sudan și Burundi.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Potrivit acelorași surse, Kremlinul ar fi stabilit obiective clare pentru ofițerii de recrutare, astfel încât luptătorii străini să reprezinte între 0,5% și 3,5% din efectivele din anumite sectoare ale frontului, în funcție de regiune.

Datele prezentate de autoritățile ucrainene arată o creștere semnificativă a numărului de combatanți străini. La finalul lunii martie 2026, Ucraina ar fi identificat peste 27.000 de cetățeni străini care luptă de partea Rusiei, comparativ cu aproximativ 18.000 înregistrate în noiembrie anterior.

În același timp, oficialii ucraineni susțin că recrutările nu se limitează la state din afara Europei, fiind semnalați combatanți și din țări membre ale Uniunii Europene, inclusiv Italia.

Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sibiha, a declarat anterior că cel puțin 1.780 de cetățeni africani ar participa la efortul de război al Rusiei. Totodată, Coreea de Nord rămâne unul dintre cei mai importanți furnizori de trupe străine, după ce a trimis aproximativ 12.000 de militari pentru a sprijini operațiunile rusești în regiunea Kursk.

Amploarea exactă a acestor recrutări nu poate fi verificată independent, însă investigații anterioare realizate de presa independentă rusă au confirmat prezența a mii de luptători străini din zeci de țări în armata rusă.

Informațiile vin într-un context de continuare a conflictului din Ucraina, în care ambele părți încearcă să își consolideze capacitățile militare pe termen lung.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri