Mircea Abrudean, la comemorarea victimelor Holocaustului: „Memoria nu este doar despre trecut, ci despre responsabilitatea de a proteja viitorul”

Autor

Data

Categorie

Șeful Senatului, Mircea Abrudean, a participat astăzi la evenimentul dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, organizat la Templul Coral, unde a transmis un mesaj ferm împotriva urii, extremismului și manipulării în spațiul public.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-un discurs cu puternică încărcătură morală, Mircea Abrudean a subliniat că această zi reprezintă „o zi a memoriei colective și a responsabilității pentru trecut, prezent și mai ales pentru viitor”, atrăgând atenția asupra contextului internațional tensionat și asupra riscului ca răul și minciuna să fie tolerate sau normalizate.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Astăzi, când trăim vremuri grele și există tensiuni la nivelul lumii întregi, nu avem voie să lăsăm loc răului să crească, să facem loc minciunii”, a declarat șeful Senatului.

Acesta a avertizat că, în ultimul an, societatea românească a asistat la o creștere îngrijorătoare a discursului instigator la ură și a manifestărilor extremiste, subliniind că antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și incitarea la ură impun adoptarea și continuarea unor măsuri ferme de prevenire și combatere.

„Prezența și proliferarea acestor fenomene relevă necesitatea unei reacții clare și consecvente din partea societății și a instituțiilor statului”, a mai spus Abrudean.

În final, mesajul său a fost unul orientat spre responsabilitatea civică și educație, accentuând că memoria victimelor Holocaustului nu trebuie privită doar ca un exercițiu al trecutului, ci ca un angajament pentru viitor. „Prin felul în care alegem să trăim astăzi, prin educația copiilor noștri, prin modul în care ne tratăm vecinii și prin reacția noastră atunci când cineva încearcă să transforme un om într-o țintă, avem datoria de a proteja viitorul”, a concluzionat șeful Senatului.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri