Audieri tensionate la Parlament în cazul alegerilor prezidențiale anulate. AEP și MAI au lipsit de la evenimentul „Democrația la judecată”

Autor

Data

Categorie

La Parlamentul României, a debutat prima zi de audieri publice din cadrul evenimentului „Democrația la judecată”, inițiat de Comisiile pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților și Senat. Scopul audierilor îl reprezintă clarificarea circumstanțelor care au condus la anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit organizatorilor, reprezentanții Autoritatea Electorală Permanentă și ai Ministerul Afacerilor Interne, instituții direct implicate în procesul electoral, nu au răspuns invitațiilor oficiale transmise de comisiile parlamentare, absență care a generat reacții dure din partea liderilor acestora.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaților, deputatul AUR Laura Gherasim, a acuzat instituțiile statului și actuala guvernare că „sfidează Parlamentul și cetățenii români”, refuzând să ofere explicații publice privind anularea scrutinului.

„Românii merită să afle adevărul. Merită să afle dacă statul român a avut documente și dovezi concrete pentru anularea alegerilor. La nivel internațional, România riscă să creeze un precedent periculos”, a declarat Laura Gherasim, subliniind că suveranitatea aparține cetățenilor, iar instituțiile statului au obligația de a fi transparente și responsabile.

Deputatul AUR a mai atras atenția că, potrivit legislației, instituțiile publice sunt obligate să răspundă solicitărilor comisiilor parlamentare în termen de maximum 30 de zile. „Faptul că aceste instituții nu sunt astăzi prezente arată lipsă de transparență și de respect față de cetățean”, a afirmat Gherasim.

La rândul său, președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Senat, senatorul AUR Nicolae Vlahu, a susținut că decizia Curtea Constituțională a României de anulare a alegerilor a fost „ilegală și lipsită de dovezi”.

„Nu există un temei juridic pentru autosesizarea Curții Constituționale în vederea anulării alegerilor. Legea prevede clar că anularea se face la cerere, formulată de subiecți calificați, nu prin autosesizare”, a declarat Nicolae Vlahu.

Senatorul AUR a mai afirmat că România se confruntă cu o situație fără precedent, în care voința populară a fost afectată de decizii politice, menționând că subiectul anulării alegerilor a fost adus inclusiv în atenția unor membri ai Congresul Statelor Unite și a jurnaliștilor de investigație internaționali.

„Această situație a stârnit interes la nivel internațional. Este esențial ca românii să afle ce s-a întâmplat cu adevărat în decembrie 2024”, a concluzionat Nicolae Vlahu.

Audierile din cadrul evenimentului „Democrația la judecată” urmează să continue, organizatorii anunțând că vor insista pentru prezența instituțiilor statului și pentru clarificarea publică a deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri