Mircea Abrudean: Șefii serviciilor de informații trebuie să cunoască în profunzime arhitectura statului

Autor

Data

Categorie

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat, la Antena 3 CNN, în cadrul emisiunii „Ora de Foc”, moderată de jurnalista Oana Zamfir, că viitorii directori ai serviciilor de informații trebuie să fie persoane cu experiență solidă și cu o bună cunoaștere a modului de funcționare a statului.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Întrebat despre o posibilă nominalizare a sa la conducerea Serviciul Român de Informații, Abrudean a afirmat că nu se pune problema în acest moment, însă a subliniat că o astfel de funcție implică o responsabilitate majoră.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Trebuie să fii ipocrit să spui că nu ți-ai dori o astfel de funcție, dar în prezent nu se pune problema. Dacă va exista vreodată o propunere, mă voi gândi atunci”, a declarat acesta.

Referindu-se la profilul ideal al unui director al serviciilor de informații, liderul liberal a precizat că nu este vorba despre o poziție în care cineva „să se califice la locul de muncă”, ci despre o funcție care necesită experiență și o înțelegere aprofundată a arhitecturii statului român, a relațiilor dintre instituții și a mecanismelor administrative.

Abrudean a subliniat și importanța relației dintre conducerea serviciilor și mediul politic. Potrivit acestuia, chiar dacă directorul civil poate fi apolitic ca persoană, funcția are o dimensiune politică, întrucât numirea este votată de Parlamentul României, iar activitatea presupune interacțiunea constantă cu instituții conduse de politicieni.

În contextul regional actual, președintele Senatului consideră că este nevoie de persoane cu experiență în conducerea instituțiilor publice, capabile să gestioneze responsabilitățile complexe ale unei astfel de poziții.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri