Muzeul Etnografic al Transilvaniei va reconstitui în Parcul Etnografic, Sărbătoarea Ignatului. Cu actori, colindători, măcelari, lăutari și pomana porcului

Autor

Data

Categorie

Muzeul Etnografic al Transilvaniei lansează, în această iarnă, un proiect important de promovare a patrimoniului Parcului Etnografic Național ”Romulus Vuia”, finanțat de Institutul Național al Patrimoniului, prin Timbrul Monumentelor Istorice. Proiectul se numește ”VIVANȚII – ANOTIMPURILE” și constă în patru evenimente aferente fiecărui anotimp, care concentrează principalele sărbători, tradiții și obiceiuri ale perioadelor la care se referă. Acestea vor fi reconstituite cu personaje, transformând muzeul într-un loc viu. Primul episod al proiectului – ”Iarna. Ignatul” – va avea loc sâmbătă, 13 decembrie, de la ora 15.00.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Proiectul ”VIVANȚII – ANOTIMPURILE”

Proiectul ”VIVANȚII – ANOTIMPURILE (Trecerea timpului prin datini, sărbători, tradiții în satul transilvănean)” își propune să dea viață Parcului Etnografic ”Romulus Vuia”, prin crearea unor evenimente în care să se îmbine elementul uman, textul, muzica, povestea, gastronomia, costumul, tradiția, sărbătoarea. Astfel, au fost alese patru momente principale de-a lungul anului, în care să se desfășoare patru evenimente, fiecare concentrând sărbătorile, obiceiurile și tradițiile importante ale anotimpului la care se referă. Proiectul este finanțat de Institutul Național al Patrimoniului, prin Timbrul Monumentelor Istorice – sesiunea III/2024, Subprogramul acțiuni tematice „Muzee în aer liber – monumente de arhitectură vernaculară”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Cele patru momente principale vor fi:

  1. Iarna: se referă la un eveniment dedicat tradițiilor de iarnă: colindatul, uratul, moșii, recrearea atmosferei de ”iarnă pe uliță”, gastronomie legată de tăiatul porcului etc. De la povești din folclorul popular, împărțite în diverse spații ale muzeului, la târg de

producători locali și atelier de gastronomie live cu preparate specifice acestui anotimp.

  1. Primăvara: se va concentra pe renașterea naturii, cuprinzând sărbătorile: Dragobete, Mărțișorul, Paștile. Toate obiceiurile create în jurul acestor sărbători vor fi cuprinse în scenete specifice, în zone diferite ale muzeului. Ateliere de confecționat mărțișoare tradiționale, ateliere de gastronomie legate de masa de Paști, vopsitul ouălor, udatul fetelor.
  2. Vara: va cuprinde sărbători ca Sânzienele, secerișul, diverse obiceiuri legate de muncile câmpului, de Schimbarea la față și de Sfânta Maria. Jocuri în șură și în ogradă, ritual de nuntă, lăutari, socăcițe, atelier de meniu rustic de nuntă, jocurile copilăriei din ograda bunicilor, observație de păsări.
  3. Toamna: se referă la un weekend dedicat sărbătorii recoltei.

Activitățile vor fi implementate de actori studenți de la Facultatea de Teatru și Film din cadrul UBB, coordonați de profesoara Camelia Curuțiu, alături de lăutari și alți participanți, în funcție de eveniment, care vor da viață muzeului prin diverse scenete, reenactement, dansuri, happeninguri.

Episodul I: Iarna. Ignatul

Pentru toți cei cărora le e dor de iarna copilăriei sau vor să le arate copiilor cum era Crăciunul de demult, din vacanțele la bunici, Muzeul Etnografic al Transilvaniei oferă o experiență autentică și de neuitat, transformând Parcul Etnografic ”Romulus Vuia” într-un muzeu viu. Sărbătoarea Ignatului devine pretextul pentru povești de sezon din arhive, colindat, urat, recrearea atmosferei de ”iarnă pe uliță”, gastronomie legată de tăiatul porcului cu Mircea Groza, târg de producători locali. Sâmbătă, 13 decembrie, de la ora 15.00, va avea loc reconstituirea obiceiului Ignatului, sub formă de spectacol în aer liber, cu porc adevărat, cu măcelari și lăutari, cu pomana porcului, cu actori și colindători.

Imaginea afișului oficial al evenimentului reprezintă o fotografie din patrimoniul MET, care descrie o scenă de pârlire a porcului din satul Feleacu, județul Cluj, de la începutul secolului 20, a cărei autoare este Luise Netoliczka.

Ce veți găsi:

  • obiceiuri și tradiții culturale și culinare la tăiatul porcului;
  • povești, colinde și alte întâmplări;
  • pomana porcului, ureche, șoric și jumări;
  • târguleț de produse tradiționale.

Cine va participa:

  • studenții de la Facultatea de Teatru și Film a Universității ”Babeș-Bolyai”, coordonați de prof. Camelia Curuțiu-Zoicaș;
  • Mircea Groza, antropolog culinar și promotor al bucătăriei tradiționale transilvănene;
  • măcelarii și bucătarii de la “Carnie, Zamă și tocană”, cu produse tradiționale de la ”Moșia lu’ Spancioc”;
  • grupul de colindători ”De la lume adunate”;
  • Taraful de lăutari din Mociu;
  • porcul, în jurul căruia se va desfășura totul (asomat, cu certificat veterinar și pregătit pentru tranșare);
  • voi, curioșii.

  „VIVANȚII – ANOTIMPURILE. Ep. 1: Iarna. Ignatul” aduce la un loc povești, ateliere, gusturi tradiționale și surprize de sezon, transformând tradițiile iernilor transilvănene într-o experiență culturală vie și accesibilă publicului de toate vârstele. Împreună cu partenerii noștri, celebrăm bogăția patrimoniului imaterial transilvănean, în spațiul simbolic al celui mai vechi muzeu în aer liber din România. Continuitatea acestor tradiții depinde de noi toți. Deși unele obiceiuri nu se mai practică azi, ele sunt parte din zestrea noastră identitară. Este esențial să le cunoaștem pentru a ne înțelege mai bine. Acest eveniment este o chemare la a le duce mai departe, vii și autentice, către generațiile care vin. (Tudor Sălăgean, manager, Muzeul Etnografic al Transilvaniei)

Intrarea la eveniment este echivalentă cu taxa obișnuită de vizitare a Parcului Etnografic Național ”Romulus Vuia”. Nu se percep taxe suplimentare.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri