Nicu Ștefănuță cere Comisiei Europene interzicerea artificiilor în spații interioare, după incendiile soldate cu zeci de morți

BRUXELLES

Autor

de Mircea Sime

Data

Categorie

BRUXELLES

Strasbourg – Vicepreședintele Parlamentul European, Nicu Ștefănuță, a solicitat Comisia Europeană inițierea unei legislații care să interzică folosirea artificiilor și a materialelor pirotehnice în spații interioare, precum cluburile, și a început strângerea de semnături în rândul eurodeputaților pentru susținerea demersului.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-un briefing susținut miercuri pentru jurnaliști români la Strasbourg, Ștefănuță a declarat că „șocul” resimțit după incendiul produs de Revelion într-un club din Crans-Montana i-a reamintit de tragedia de la Colectiv, din România.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Potrivit eurodeputatului, Europa nu ar trebui să mai permită repetarea unor astfel de incidente, amintind de trei tragedii majore produse în urma utilizării artificiilor în spații închise: incendiul de la Colectiv (România, 2015), tragedia din clubul Puls din Macedonia de Nord (2025) și incendiul din Crans-Montana (2026), soldate cu cel puțin 50 de morți și sute de persoane rănite grav.

„Am cerut Comisiei Europene și am început să strâng semnături în Parlament pentru a opri, odată pentru totdeauna, această practică periculoasă”, a afirmat Ștefănuță, precizând că a adunat deja „câteva zeci bune de semnături” pentru susținerea unei inițiative legislative europene.

Vicepreședintele Parlamentului European a subliniat că va continua să exercite presiune pentru promovarea acestei interdicții, invocând respectul față de victimele tragediei de la Colectiv și față de familiile acestora.

Citeste si:

Articolul precedent
PE aprobă „cooperarea consolidată” pentru un împrumut UE de 90 de miliarde EUR acordat Ucrainei
Articolul următor
Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca a achiziționat un sistem modern pentru diagnosticarea precoce a hipoacuziei

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri