Nicu Ștefănuță: „Există riscul unor alegeri furate în Ungaria”. Avertisment dur despre influența Fidesz și blocajele din UE

Autor

Data

Categorie

Europarlamentarul critică rolul UDMR, semnalează probleme la votul prin corespondență și cere reformarea Uniunii Europene

Europarlamentarul român Nicolae Ștefănuță a lansat un avertisment ferm cu privire la evoluțiile politice din Ungaria și impactul acestora asupra Uniunii Europene, subliniind că actualul mecanism decizional bazat pe unanimitate generează blocaje majore la nivel european. „Consider că este necesară reforma tratatelor. Sunt un fan al federalizării europene, dar deocamdată suntem în Europa reală, care funcționează cu regula unanimității în foarte multe situații și o Europă care este constant blocată de guvernul și de tandemul Orbán–Szijjártó”, a declarat acesta.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Critici privind influența Fidesz și rolul UDMR în mobilizarea votului

Referindu-se la situația politică din Ungaria, Ștefănuță a criticat modul în care votul cetățenilor maghiari din Transilvania este gestionat, acuzând o implicare politică directă în procesul electoral. „Nu consider că este normal ca votul să fie purtat de un partid politic interesat (…) și, în specific, de un partid care este co-interesat de rezultatul alegerilor”, a afirmat europarlamentarul, făcând trimitere la relația dintre UDMR și partidul Fidesz condus de premierul Viktor Orbán. Acesta a subliniat că UDMR nu mai acționează ca un reprezentant neutru al comunității maghiare, ci „se plasează foarte clar în favoarea partidului de guvernământ Fidesz”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Demersuri oficiale privind nereguli la votul prin corespondență

Ștefănuță a explicat că a intervenit în urma unor sesizări venite din partea cetățenilor maghiari din România privind modul de organizare a votului prin corespondență. „Am colectat toate problemele din Ardeal subliniate de cetățeni și le-am trimis către autoritățile maghiare (…) consider că din poziția de europarlamentar care reprezintă cetățenii României pot să fac astfel de demersuri”, a declarat acesta. El a criticat și reacția autorităților române: „Instituțiile românești au declinat competența (…) însă eu consider că ce se întâmplă pe teritoriul României implică și România, mai ales când este vorba de integritatea alegerilor.”

„Sper să nu vedem o alegere furată”

Europarlamentarul a atras atenția asupra riscului ca rezultatul alegerilor din Ungaria să fie contestat sau influențat. „Sper să nu vedem o alegere furată (…) mai ales dacă scorul este strâns”, a declarat acesta, explicând că sistemul electoral mixt din Ungaria face dificilă anticiparea rezultatului final. El a subliniat că este esențial ca rezultatul să fie clar: „Sper ca maghiarii să aibă un rezultat corect care să nu fie disputat, care să nu fie mai ales furat sau alterat.”

Ungaria, model de derapaj democratic?

Ștefănuță consideră că evoluțiile din Ungaria pot reprezenta un precedent periculos pentru alte state europene. „Tot ceea ce am văzut în acești ani a fost o consolidare fără limite a puterii, un control total, o alterare a regulilor democrației, a justiției și a presei”, a spus acesta, adăugând că presa independentă este din ce în ce mai greu de găsit.

Acuzații privind apropierea de Rusia

Un alt punct sensibil abordat de europarlamentar a fost relația Ungariei cu Rusia. „Nu consider deloc normal ca un stat european sau guvernul unui stat european să acționeze ca un proxy, ca o a cincea coloană pentru inamicul Uniunii Europene, respectiv Rusia”, a afirmat Ștefănuță.

Blocajele din UE și necesitatea reformei

Europarlamentarul a criticat dur mecanismul de veto din Uniunea Europeană, pe care îl consideră depășit. „Încrederea a fost pierdută în acest moment în ceea ce privește unanimitatea în Consiliu”, a spus acesta, explicând că reforma este dificilă tocmai din cauza necesității acordului unanim al statelor membre. „Ca să renunțăm la unanimitate, trebuie ca toate statele membre să fie de acord să renunțe la unanimitate (…) este un cerc vicios.”

Propunere: serviciu european de informații

În contextul preocupărilor privind scurgerile de informații și influențele externe, Ștefănuță a propus crearea unui serviciu de informații european autonom. „Trebuie să avem un serviciu autonom de informații european (…) loialitatea trebuie să fie față de Uniunea Europeană, nu față de statele membre”, a explicat acesta.

Influența Ungariei în Transilvania

Europarlamentarul a criticat și influența guvernului ungar în comunitățile maghiare din România, inclusiv în media. „România, în spațiile maghiare, toată media este controlată de Fidesz (…) este ca și când renunți la o bună parte din cetățenii tăi”, a spus acesta. Totodată, el a subliniat că există un electorat alternativ în creștere: „Există un public pentru non-UDMR, există un public care crește mult.”

Concluzie: un test major pentru Europa

În final, Nicolae Ștefănuță a subliniat că situația din Ungaria este relevantă pentru întregul proiect european. „Este foarte important să învățăm din ceea ce se întâmplă în Ungaria (…) pentru că astfel de evoluții pot avea consecințe pentru întreaga Uniune Europeană”, a concluzionat acesta.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri