Nicușor Dan anunță eșecul negocierilor pe Legea salarizării: „Cele patru partide nu au ajuns la un consens”

Autor

Data

Categorie

Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens politic și social privind noua Lege a salarizării, după luni de negocieri mediate de Administrația Prezidențială.

Șeful statului spune că discuțiile au început în luna mai și au avut ca obiect reforma sistemului de salarizare din sectorul bugetar. Potrivit acestuia, negocierile nu au dus însă la un acord între cele patru formațiuni.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Începând cu luna mai, Administrația Prezidențială a mediat o discuție între PSD, PNL, USR și UDMR pe tema legii salarizării. Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii”, a transmis Nicușor Dan.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Președintele a criticat și faptul că reforma salarizării a fost amânată în ultimii ani, susținând că întârzierea a dus la o presiune suplimentară asupra procesului de adoptare.

„Această reformă esențială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022”, a afirmat șeful statului.

770 de milioane de euro, în joc

Nicușor Dan a precizat că partidele au respectat angajamentul de a nu depune separat proiecte privind Legea salarizării în Parlament. În același timp, el afirmă că formațiunile politice și-au asumat, prin acordul politic, consecințele financiare ale neîndeplinirii jalonului din PNRR.

„Partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele susține însă că PSD, PNL, USR și UDMR și-au asumat în continuare adoptarea legii până la sfârșitul anului și respectarea anvelopei salariale convenite cu Comisia Europeană.

„Partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană”, a precizat Nicușor Dan.

Legea este aproape finalizată tehnic

Potrivit președintelui, discuțiile purtate în ultimele luni cu partidele și organizațiile sindicale au dus la clarificarea mai multor aspecte tehnice, iar proiectul este aproape finalizat din acest punct de vedere.

Problema rămasă este una politică: modul în care va fi împărțită anvelopa salarială între diferitele categorii de angajați din sectorul public.

Nicușor Dan avertizează că anvelopa salarială convenită cu Bruxelles-ul nu poate acoperi toate solicitările sindicatelor.

Decizia politică a partidelor va determina, astfel, modul în care vor fi distribuite fondurile disponibile și nivelul veniturilor pentru fiecare categorie profesională din sistemul bugetar.

În aceste condiții, Legea salarizării rămâne una dintre principalele mize ale reformelor asumate de România, iar adoptarea ei până la sfârșitul anului reprezintă în continuare un obiectiv politic al coaliției.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri