Nicușor Dan cere un buget european mai mare: România vrea mai multe fonduri și reguli mai flexibile de la UE

Autor

Data

Categorie

Președintele Nicușor Dan a declarat, la Bruxelles, că România susține un buget mai ambițios al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 și pledează pentru reguli mai flexibile în utilizarea fondurilor europene.

Șeful statului a precizat că negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual se află într-o fază incipientă, iar statele membre încep să își consolideze alianțele pentru a-și promova interesele comune.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit președintelui, România coordonează grupul celor 16 state cunoscut sub denumirea „Prietenii Coeziunii”, iar înaintea reuniunii Consiliului European a avut loc o întâlnire a liderilor acestui grup, organizată împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Prin munca deosebită a colegilor noștri de aici, România a coordonat grupul celor 16 state, așa-numiții Prieteni ai Coeziunii, pentru a ajunge la o poziție comună de negociere pe elemente extrem de importante. Împreună cu doamna Meloni am coordonat reuniunea liderilor acestui grup și vom continua înaintea fiecărui Consiliu European”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a subliniat că principalul obiectiv al României este menținerea unor alocări consistente pentru politica agricolă comună și pentru fondurile de coeziune, considerate esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare față de statele mai avansate din Uniunea Europeană.

„Obiectivul nostru este ca bugetul Uniunii Europene să fie cât mai mare. Interesul nostru este ca fondurile pentru agricultură și coeziune să rămână consistente, pentru că astfel putem reduce decalajele de dezvoltare față de statele mai avansate ale Uniunii”, a afirmat șeful statului.

Nicușor Dan a explicat că România susține o libertate mai mare pentru statele membre în stabilirea priorităților naționale și o flexibilitate sporită în raport cu recomandările Comisiei Europene.

„Noi vrem ca fiecare țară, cunoscându-și mai bine nevoile, să își definească cât mai liber programul național. Susținem o flexibilitate mai mare în raport cu recomandările Comisiei Europene și o libertate sporită în stabilirea investițiilor prioritare”, a spus președintele.

Totodată, România susține prelungirea perioadelor de accesare a fondurilor europene, majorarea avansurilor și creșterea contribuției europene la finanțarea proiectelor, pentru a reduce presiunea asupra bugetului național.

„Cu cât contribuția europeană este mai ridicată, cu atât presiunea asupra bugetului național este mai redusă”, a declarat Nicușor Dan.

Potrivit președintelui, acestea sunt principalele obiective pe care România le va urmări în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri