Nicușor Dan, despre noua Strategie Națională de Apărare: „România trebuie să apere interesele sale, dar să rămână solidară cu partenerii NATO și UE”

Autor

Data

Categorie

Președintele Nicușor Dan a prezentat, într-o conferință de presă susținută marți, de la ora 12:00, principalele direcții ale noii Strategii Naționale de Apărare, document care intră de astăzi în dezbate publică.
Strategia urmează să fie avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe 24 noiembrie, iar trei zile mai târziu va fi transmisă Parlamentului.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Strategia introduce un concept central, acela de independență solidară, adică acțiunile statului, ale administrației, să fie în sensul apărării și confirmării unei identități în lume. În relațiile sale externe, statul trebuie să apere interesele României, dar și să păstreze jumătatea solidară – angajamentele și parteneriatele internaționale”, a declarat președintele.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Nicușor Dan:„Nu mai suntem într-un context în care puterea militară este proporțională cu economia”

Șeful statului a explicat că noua strategie diferă fundamental de documentele anterioare, în principal din cauza contextului geopolitic și tehnologic schimbat.

„Ordinea internațională este pusă în discuție – războiul din Ucraina este un exemplu. Vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume, o tendință de grupare a statelor coordonate autoritar și o diminuare a capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea bazată pe reguli”, a precizat Nicușor Dan.

Președintele a vorbit și despre impactul noilor tehnologii, subliniind că inteligența artificială și digitalizarea schimbă regulile jocului în materie de apărare:
„Nu mai suntem într-un context în care puterea militară este proporțională cu economia și cu investițiile în Apărare.”  

Amenințări noi: sabotaj, radicalizare și război informațional

Potrivit președintelui, documentul identifică mai multe amenințări emergente – de la competiția pentru resurse și atacurile asupra infrastructurii critice, la manipulare și dezinformare în spațiul digital.

„Fenomenul global de digitalizare și interacțiunea cu rețelele sociale dau liber unor acțiuni de manipulare și dezinformare pentru care trebuie să avem mijloace specifice de apărare”, a spus Nicușor Dan.

Acesta a atras atenția și asupra noilor forme de protecționism economic și a creșterii acțiunilor de sabotaj:
„Vedem o luptă pentru resurse critice, o creștere a acțiunilor de sabotaj și perturbare a infrastructurii, o radicalizare întreținută de actori statali și efecte tot mai puternice ale schimbărilor climatice.”

Corupția – o vulnerabilitate majoră: „E greu să vrei să aperi un stat corupt”

Președintele a menționat și corupția printre principalele amenințări la adresa coeziunii sociale:
„Corupția slăbește coeziunea socială – e greu să vrei să aperi un stat corupt. Pe de altă parte, are consecințe directe în economie și în calitatea administrației.”

Pentru combaterea fenomenului, Nicușor Dan a propus o abordare integrată, bazată pe colaborarea instituțiilor, implicarea serviciilor de informații doar în faza de culegere a datelor, și corectarea proceselor administrative și legislative.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri