Nicușor Dan, după ședința CSAT: peste 5.700 de români evacuați din Orientul Mijlociu. România ar putea găzdui echipamente militare americane

Autor

Data

Categorie

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat miercuri concluziile ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în cadrul căreia au fost analizate situația românilor aflați în Orientul Mijlociu, impactul economic al războiului asupra pieței petrolului și posibilitatea dislocării temporare în România a unor capabilități militare ale Statelor Unite. Declarațiile au fost făcute la finalul reuniunii, care a durat aproximativ trei ore. (sursa: Mediafax)

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Situația românilor din Orientul Mijlociu

Unul dintre principalele subiecte discutate în CSAT a fost situația cetățenilor români aflați în zona de conflict din Orientul Mijlociu. Potrivit președintelui, autoritățile române monitorizează constant evoluțiile și acționează pentru evacuarea celor care doresc să revină în țară.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Am discutat despre situația românilor din zonă, am avut o expunere a doamnei ministru de externe (…) este una dintre preocupările importante”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele s-a declarat mulțumit de modul în care instituțiile statului au gestionat operațiunile de repatriere până în acest moment.

„Până acum au revenit în țară aproximativ 5.700 de români, din care 3.700 au fost ajutați într-un fel sau altul de autorități”, a precizat șeful statului. (sursa: Mediafax)

Impactul economic al războiului și criza petrolului

În cadrul ședinței CSAT s-a discutat și despre efectele economice ale conflictului asupra piețelor energetice, în special despre creșterea prețului petrolului la nivel internațional.

Președintele a spus că membrii Consiliului au analizat mai multe scenarii privind evoluția pieței și modul în care statul român ar putea reacționa.

„Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului, creșterea prețurilor pe piața internațională a petrolului. Aici am avut o expunere a domnului ministru al Energiei asupra situației generale și discuții cu primul-ministru, ministrul Energiei, ministrul de Finanțe asupra diferitelor scenarii la care putem să ne așteptăm și care va fi reacția statului român în funcție de aceste scenarii”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a subliniat că există deja măsuri pentru piața gazelor naturale, făcând o distincție între aceasta și piața petrolului.

„După cum știți, în ceea ce privește gazul, nu petrolul, guvernul a adoptat deja începând cu 1 aprilie o schemă de plafonare, de controlare a prețurilor astfel încât populația și companiile să nu fie afectate”, a explicat președintele. (sursa: Mediafax)

Posibila dislocare a unor capabilități militare americane

Un alt subiect important analizat de CSAT a fost solicitarea Statelor Unite privind folosirea unor baze din România pentru dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare.

Președintele a explicat că este vorba în principal despre avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații satelitare, acestea din urmă fiind corelate cu scutul antirachetă de la Deveselu.

„E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu”, a spus Nicușor Dan.

Șeful statului a precizat că aceste echipamente au caracter defensiv.

„Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice”, a adăugat președintele. (sursa: Mediafax)

Pentru ca aceste capabilități să fie dislocate pe teritoriul României este necesară aprobarea Parlamentului. În acest sens, președintele a transmis o scrisoare legislativului, iar o dezbatere urmează să aibă loc miercuri după-amiază.

Potrivit lui Nicușor Dan, măsura se înscrie în cadrul Acordului de parteneriat strategic dintre România și Statele Unite și face parte din cooperarea militară dintre statele NATO.

Mesaj pentru români

La finalul declarațiilor, președintele a transmis un mesaj de calm către populație, subliniind că măsurile discutate au scopul de a crește securitatea țării.

„Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României. Deci îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a afirmat Nicușor Dan.

Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-a încheiat după aproximativ trei ore de dezbateri, principalele teme fiind situația românilor din Orientul Mijlociu, evoluțiile economice generate de conflict și cooperarea militară cu Statele Unite.

(sursa: Mediafax)

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri