Nicușor Dan: Până în vara anului 2027 trebuie adoptată o lege împotriva dezinformării, înaintea alegerilor din 2028

Autor

Data

Categorie

Președintele Nicușor Dan a declarat, miercuri, că autoritățile române trebuie să adopte, până în vara anului 2027, un cadru legislativ menit să reducă riscul dezinformării și al manipulării în spațiul public, în perspectiva alegerilor programate pentru 2028. Șeful statului a recunoscut, totodată, că progresele înregistrate până acum de autoritățile române în acest domeniu „nu sunt grozave”.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Audiovizual și rețele sociale, abordate separat

Potrivit președintelui, problema combaterii dezinformării trebuie tratată diferențiat, în funcție de canalul prin care se răspândește. „Trebuie să împărțim în două, între audiovizual și rețele sociale, mai întâi”, a explicat Nicușor Dan.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În ceea ce privește audiovizualul, președintele a menționat că reprezentanții Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) au înaintat deja propuneri de modificare a legislației, vizând în principal două direcții: extinderea razei de acoperire a autorității de reglementare și corelarea sancțiunilor cu valoarea actuală a banilor, nu cu cea existentă la momentul adoptării legii inițiale.

Pe segmentul rețelelor sociale, situația este considerabilă mai complicată, potrivit șefului statului. „Avem mult, mult de recuperat. Avem cele două normative europene, DSA și TTPA, cu care suntem departe de implementare”, a declarat Nicușor Dan.

„Progresele nu sunt grozave”

Președintele a precizat că își propune să înțeleagă în detaliu mecanismele fenomenului de dezinformare, recunoscând însă că rezultatele obținute până acum sunt modeste. „Progresele pe care le-am făcut nu sunt grozave”, a admis șeful statului.

Lecțiile din alegerile trecute, incluse într-o viitoare lege

Nicușor Dan consideră că experiențele acumulate în urma ultimelor runde electorale trebuie transpuse într-un cadru legislativ clar, aprobat de Parlament, înainte de alegerile din 2028. „Pentru că o să avem niște runde de alegeri în 2028, eu cred că în vara anului 2027 trebuie ca tot ceea ce noi am văzut în trecut să fie cuprins în lege aprobată de Parlament, astfel încât să prevină pe cât posibil distorsionarea mesajelor din spațiul public”, a precizat președintele.

Reacția întârziată a autorităților, un factor favorizant

Șeful statului a atras atenția și asupra unei probleme structurale: lipsa unor răspunsuri rapide din partea instituțiilor statului în fața tentativelor de dezinformare, un aspect care, spune el, alimentează direct fenomenul. „Nu pot eu să garantez acum pentru toate autoritățile din România, dar aici aveți perfectă dreptate. De foarte, foarte multe ori, autoritățile nu reușesc să dea răspunsul în timp real și, dacă rămâne o plajă de incertitudine de 6 ore, 12 ore, ea este umplută cu fel de fel de supoziții”, a conchis Nicușor Dan.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri