Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a făcut o serie de declarații controversate și greu de justificat public privind direcționarea a miliarde de euro din programul SAFE către gigantul german Rheinmetall, susținând că în Europa „nu există o altă companie” capabilă să livreze echipamentele necesare României.
Într-o încercare de a explica de ce România trimite contracte uriașe către Germania, Jurcă a afirmat că aceeași companie poate produce simultan nave, tancuri, mașini de luptă ale infanteriei, sisteme antiaeriene, antidrone și muniția aferentă. Mai mult, oficialul a prezentat această concentrare masivă de contracte drept un avantaj, motivând că „la pachet” s-ar fi obținut un discount de aproape un miliard de euro.
„Discountul a fost de la 6,4 miliarde la 5,6”, a spus Jurcă, fără să prezinte însă documente, structura exactă a contractelor sau modul în care a fost calculată reducerea.
🗞️ Citește și Acestea
Declarațiile sale au ridicat semne de întrebare, mai ales în contextul în care oficialul susține că anumite sisteme militare „nu sunt produse de nicio altă companie din lume”, afirmație considerată exagerată de specialiștii din domeniu, în condițiile existenței mai multor producători internaționali de tehnică militară comparabilă.
Jurcă a încercat să calmeze criticile afirmând că minimum 50% din bani „se întorc” în economia României sub formă de investiții directe. El a enumerat o listă amplă de proiecte industriale care ar urma să fie dezvoltate local: arme de asalt la Uzina Mecanică Cugir, muniție NATO la Uzina Mecanică Sadu, nave la șantierul naval din Mangalia, componente pentru elicoptere la Turbomecanica și mașini de luptă produse la Mediaș.
Oficialul a mers și mai departe, susținând că România va învăța să producă armament modern și că în câțiva ani va putea fabrica „și mai multe tipuri de arme”. În același registru optimist, Jurcă a afirmat că software-ul pentru radarele Armatei Române este realizat în proporție de 80% de ingineri români.
În ciuda tonului triumfalist, Cancelaria nu a prezentat până acum contractele, clauzele exacte privind offset-ul industrial sau garanțiile că investițiile promise se vor materializa efectiv în economia românească.
Jurcă a insistat că toate analizele au fost făcute de Ministerul Economiei și că rolul Cancelariei a fost doar de centralizare a informațiilor. Totuși, explicațiile oferite public au alimentat controversele legate de dependența României de furnizori externi și de lipsa unei strategii coerente pentru dezvoltarea unei industrii naționale de apărare independente.
La finalul declarațiilor, șeful Cancelariei a confirmat explicit că Rheinmetall este compania care ar fi oferit discountul pentru cele patru mari programe de achiziții militare.
