Oana Gheorghiu: Două treimi dintre bugetari ar fi primit salarii mai mari prin noua Lege a salarizării

Autor

Data

Categorie

Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD că a întârziat reforma salarizării din sectorul public și susține că blocarea noului proiect pune România în situația de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Oana Gheorghiu afirmă că adoptarea unei noi Legi a salarizării era prevăzută în PNRR încă din 2021, iar responsabilitatea elaborării proiectului revenea Ministerului Muncii.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit vicepremierului, PSD a avut controlul asupra Ministerului Muncii timp de aproximativ patru ani și jumătate, însă în această perioadă reforma nu ar fi fost finalizată și nici nu ar fi existat un proiect public asumat în forma necesară pentru adoptare.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Gheorghiu susține că procesul a fost accelerat ulterior de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, prin publicarea proiectului, consultări cu sindicatele și discuții cu partidele politice, desfășurate inclusiv sub medierea Administrației Prezidențiale.

Două treimi dintre bugetari ar fi câștigat mai mult

Vicepremierul afirmă că proiectul aflat în discuție prevedea creșteri salariale pentru aproximativ două treimi dintre angajații din sectorul public.

Pentru ceilalți angajați, veniturile aflate deja în plată ar fi urmat să fie menținute până la diminuarea diferențelor salariale existente în sistem.

Această structură a fost prezentată și de premierul interimar Ilie Bolojan, care a susținut că reforma urmărea să corecteze inechitățile din sistemul public și să permită creșterea salariilor acolo unde acestea sunt sub nivelul justificat de responsabilitățile și condițiile de muncă.

Miza: 770 de milioane de euro din PNRR

Disputa politică privind noua lege are și o miză financiară importantă. Adoptarea reformei salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asociate fondurilor europene din PNRR, iar neîndeplinirea acestuia poate duce la pierderea unei finanțări de 770 de milioane de euro.

Dragoș Pîslaru a avertizat, la rândul său, că blocarea reformei pune în pericol această sumă.

Negocierile politice privind forma finală a legii au ajuns însă în impas. Oana Gheorghiu susține că reprezentanții PSD au participat la discuțiile tehnice, dar ulterior partidul ar fi refuzat să susțină acordul politic negociat.

Gheorghiu: România nu mai poate finanța politici prin împrumuturi

Vicepremierul critică și politicile salariale și fiscale din ultimii ani, susținând că statul român nu mai poate continua să susțină creșterea cheltuielilor publice prin împrumuturi.

În opinia sa, reforma salarizării ar fi trebuit să reprezinte un pas important pentru eliminarea inechităților din sistem și pentru reașezarea cheltuielilor publice pe baze sustenabile.

În lipsa unui acord politic asupra proiectului, România riscă să piardă suma de 770 de milioane de euro aferentă acestui jalon din PNRR, în contextul în care termenul pentru îndeplinirea reformei este deja o problemă majoră pentru autorități.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri