Oana Gheorghiu răspunde acuzațiilor: „Nu există nicio vânzare ascunsă a companiilor de stat”

Autor

Data

Categorie

BUCUREȘTI – Vicepremierul Oana Gheorghiu a respins ferm acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă „vânzare hoțească” a unor pachete de acțiuni deținute de stat, susținând că acestea reprezintă „dezinformări deliberate”.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Oficialul a explicat că discuțiile pornesc de la un document aflat în fază preliminară, fără valoare decizională. „Nu există nicio decizie de vânzare sau de transfer de active. Este vorba despre un raport exploratoriu, publicat transparent, care prezintă opțiuni, nu decizii”, a transmis Gheorghiu.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Vicepremierul a subliniat că documentul tehnic nu conține evaluări finale și nici angajamente ferme, iar eventualele măsuri vor putea fi luate doar după realizarea unor studii de fezabilitate. În acest context, ea a respins categoric ideea că Guvernul ar ocoli Bursa de Valori București, precizând că raportul include chiar scenarii de listare parțială pe piața de capital.

Referitor la mecanismul de tip accelerated bookbuilding (ABB), Gheorghiu a explicat că acesta este o practică standard pe piețele financiare internaționale, utilizată inclusiv în România. „Nu este o invenție obscură sau o fraudă mascată, ci un mecanism legitim pentru tranzacții cu investitori instituționali”, a afirmat vicepremierul.

În final, oficialul a criticat dur modul în care subiectul a fost prezentat public, acuzând propagarea unor informații false. „Cine vorbește despre ‘escrocherii’ sau ‘prăduire’ fără probe nu face opoziție responsabilă, ci propagandă periculoasă”, a transmis Oana Gheorghiu, făcând apel la responsabilitate în discursul public.

Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni politice crescute, generate de acuzațiile opoziției privind gestionarea activelor statului și transparența deciziilor economice.

Sursa: Mediafax

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri