„Ordonanța trenuleț” zguduie bugetul: tăieri la partide, taxe mai mici pentru firme și ajutoare prelungite pentru românii vulnerabili

Autor

Data

Categorie

Guvernul a adoptat marți seara controversata „ordonanță trenuleț”, un pachet amplu de măsuri care taie din cheltuielile bugetare, relaxează fiscal mediul de afaceri și promite sprijin suplimentar pentru persoanele vulnerabile și autoritățile locale. Executivul mizează pe acest set de decizii pentru a ține sub control deficitul și pentru a da un impuls economiei în următorii ani.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Printre primele măsuri anunțate se numără reducerea subvențiilor acordate partidelor politice și organizațiilor minorităților naționale, dar și amânarea unor cheltuieli care ar fi pus presiune suplimentară pe buget. Totodată, sunt modificate mecanismele de indexare pentru anumite drepturi și servicii publice, iar întreprinderile de stat vor fi supuse unor reguli mai stricte de control financiar.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Taxe mai mici pentru firme și digitalizare accelerată

Pe zona economică, ordonanța aduce vești bune pentru companii. Impozitul minim pe cifra de afaceri va fi redus la 0,5% în 2026, urmând să fie eliminat complet în 2027. Pentru microîntreprinderi, Guvernul introduce o cotă unică de 1% la impozitul pe venit.

Tot din 2027 va dispărea și așa-numita „taxă de stâlp”, una dintre cele mai criticate poveri fiscale din ultimii ani. În paralel, Executivul apasă pedala digitalizării: sistemele RO e-Factura și RO e-TVA vor fi extinse, cu scopul declarat de a reduce frauda și birocrația.

Protecție pentru salarii mici și facturi la energie

„Ordonanța trenuleț” include și un pachet de măsuri sociale. Angajații plătiți cu salariul minim vor beneficia în continuare de scutiri fiscale: 300 de lei neimpozitați până la 30 iunie 2026, respectiv 200 de lei în a doua parte a anului.

Măsurile de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie vor fi prelungite până la 31 decembrie 2026, cu criterii de eligibilitate ajustate pentru o distribuție mai echitabilă a ajutoarelor. De asemenea, Guvernul anunță continuarea programului „Masa Sănătoasă”, prin care elevii din comunități vulnerabile primesc mese calde și echilibrate nutrițional.

Bani pentru primării și PNRR

Autoritățile locale primesc și ele oxigen financiar. Trezoreria Statului va pune la dispoziție 500 de milioane de lei, până la 30 iunie 2026, pentru susținerea proiectelor finanțate prin PNRR. În plus, UAT-urile cu sisteme centralizate de termoficare vor putea accesa până la 200 de milioane de lei pentru a acoperi costurile din sezonul rece 2025–2026.

Război declarat evaziunii fiscale

Executivul întărește și lupta împotriva evaziunii fiscale, în special în domeniul produselor accizabile. Autorizarea operatorilor va fi centralizată la ANAF, cu evaluarea credibilității financiare a administratorilor și a sursei fondurilor. Sunt introduse garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, iar lanțurile de tranzacționare vor fi scurtate prin limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate.

Guvernul recunoaște că anul 2026 va fi unul dificil, dar susține că „ordonanța trenuleț” este un pas necesar pentru stabilitate economică, relansare și un control mai strict al banului public.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri