Pahonțu, apărat de Nicușor Dan după investigația Recorder: „Nu e în această situație”

Autor

Data

Categorie

Președintele Nicușor Dan a reacționat joi seară la informațiile apărute într-o investigație de presă privind presupusa implicare a șefului Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, în evenimentele din decembrie 1989 și în Mineriada din 1990. Șeful statului a afirmat că persoanele care au participat la reprimarea manifestațiilor de la Revoluție sau Mineriadă nu ar trebui, din punct de vedere moral, să ocupe funcții înalte în stat, precizând însă că, în opinia sa, Pahonțu nu se află într-o asemenea situație.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Declarația a fost făcută în contextul apariției unor informații potrivit cărora Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din dispozitivul militar mobilizat în timpul Revoluției din 1989 și ar fi fost ulterior implicat în intervenția forțelor de ordine în timpul Mineriadei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție, respectiv de la Mineriadă, reprezintă o pată în istoria României. Orice persoană care a participat la aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral, nu are ce să caute în funcție înaltă în statul român și domnul Pahonțu nu e în această situație”, a declarat Nicușor Dan.

Nicușor Dan: „O evaluare personală a domnului Pahonțu n-am făcut”

Președintele a precizat că nu a realizat o evaluare personală a șefului SPP, însă a apreciat modul în care funcționează instituția.

„O evaluare a serviciului: funcționează. Din interacțiunea cu ofițerii am văzut că e un serviciu profesionist. Și reacțiile serviciilor externe spun același lucru”, a afirmat șeful statului.

În ceea ce privește informațiile publicate în investigația de presă, Nicușor Dan a spus că a văzut materialul, dar consideră că acesta nu este suficient justificat prin conținut.

„O evaluare personală a domnului Pahonțu n-am făcut, pentru că sunt multe, multe alte restanțe. Am văzut un articol de presă care nu e justificat de conținut”, a declarat președintele.

Verificări făcute la numirea lui Pahonțu

Nicușor Dan a invocat și verificările realizate în momentul numirii lui Lucian Pahonțu la conducerea SPP, în urmă cu aproximativ 21 de ani.

„Conform legii, când domnul Pahonțu a fost numit acum 21 de ani, CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS dacă a făcut sau nu poliție politică”, a precizat șeful statului.

Președintele a mai anunțat că o ședință CSAT este programată pentru 7 septembrie, însă a precizat că aceasta nu are legătură cu situația lui Lucian Pahonțu.

Ce susține investigația de presă

Potrivit documentelor prezentate de Recorder, Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din dispozitivul trimis în decembrie 1989 pentru reprimarea manifestației de la Intercontinental, în timpul Revoluției.

Investigația susține, de asemenea, că Pahonțu ar fi făcut parte din trupele mobilizate pentru evacuarea protestatarilor din Piața Universității în timpul Mineriadei din 1990.

Declarațiile președintelui vin în contextul unei dezbateri publice privind trecutul persoanelor care ocupă funcții importante în instituțiile statului și criteriile morale care ar trebui să stea la baza menținerii acestora în poziții de conducere.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri