Palatul Parlamentului, transformat în „paradis fiscal” în centrul Capitalei. Aleșii vor scutirea totală de impozite

Autor

Data

Categorie

În timp ce românii se pregătesc pentru noi creșteri de taxe și impozite, parlamentarii caută soluții pentru a se pune la adăpost. Mai exact, aleșii vor să modifice Codul Fiscal astfel încât Palatul Parlamentului să fie complet scutit de la plata impozitului pe clădiri – chiar și pentru spațiile în care se desfășoară activități economice.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Proiectul legislativ, inițiat de deputați PNL, PSD și USR, urmează să fie dezbătut în procedură de urgență la Senat. Inițiativa vine după ce Guvernul Bolojan a anunțat majorarea valorii impozabile pentru clădiri și terenuri cu aproximativ 170%.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Evaluată la peste două miliarde de euro, clădirea Palatului Parlamentului ar putea aduce anual statului român în jur de 15 milioane de euro dacă ar fi impozitată ca orice alt imobil.

În prezent, imobilul beneficiază de un regim special, fiind scutit de impozitele locale. Totuși, conform Codului Fiscal, administratorii trebuie să plătească taxe pentru încăperile folosite în scopuri comerciale. La Palatul Parlamentului, există 10 săli care pot fi închiriate pentru diverse evenimente, cea mai mare fiind Sala Unirii, ce poate genera venituri de aproximativ 5.000 de euro pe zi.

Sumele obținute din aceste activități comerciale sunt gestionate separat de fiecare Cameră – Camera Deputaților reține integral banii pentru cheltuieli curente, în timp ce Senatul virează jumătate din venituri către bugetul de stat. În total, Parlamentul câștigă peste 500.000 de euro anual din închirierea spațiilor.

Cu toate acestea, aleșii doresc acum să elimine și obligația de plată pentru aceste zone, invocând faptul că sunt utilizate pentru ”activități de interes public”, cum ar fi conferințe sau reuniuni. În expunerea de motive, parlamentarii susțin că actualul regim fiscal le „afectează echilibrul financiar”, deoarece impozitele ar depăși de până la zece ori veniturile generate.

Astfel, modificarea propusă la articolul 456 din Codul Fiscal prevede ca „Palatul Parlamentului, pentru spațiile interioare și exterioare aflate în administrarea Camerelor Deputaților și Senatului, utilizate potrivit destinației aprobate de Birourile permanente”, să fie scutit integral de impozitul pe clădiri.

Deși măsura este prezentată drept una „conformă principiilor de drept” și „neutră pentru bugetul de stat”, ea contrastează cu realitatea cetățenilor obișnuiți. În timp ce Palatul Parlamentului ar urma să nu plătească niciun leu, contribuabilii din întreaga țară vor suporta din 2027 majorări de până la 70% la impozitele pe locuințe și terenuri, ca urmare a noii formule de calcul stabilite de guvern.

Astfel, cea mai mare clădire din Europa – și una dintre cele mai costisitoare pentru stat – riscă să nu aducă niciun venit la bugetul public.

Sursa: Fanatik.ro

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri