Parchetul General investighează posibile infracțiuni electorale legate de campania lui Călin Georgescu

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Parchetul General a anunțat că desfășoară cercetări cu privire la suspiciuni de infracțiuni electorale care ar fi influențat procesul de vot. Potrivit instituției, există indicii că au fost utilizate metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, pentru a-i determina să voteze un anumit candidat.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Suspiciuni de spălare de bani și finanțare ilegală

De asemenea, investigațiile vizează posibile infracțiuni de spălare a banilor, asociate cu nelegalități privind sursele și utilizarea fondurilor folosite în campania electorală a lui Călin Georgescu. Conform declarațiilor Parchetului General, susținătorii acestuia sunt suspectați că ar fi oferit finanțare ilegală pentru susținerea campaniei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Conturi false și manipulare online

Un alt aspect al sesizării se referă la infracțiuni informatice, constatate de parchetele obișnuite, care implică crearea și utilizarea de conturi false în mediul online. Aceste activități ar fi fost menite să influențeze preferințele alegătorilor și ar fi avut potențialul de a afecta corectitudinea exprimării voturilor. „Acțiunile identificate în mediul online au avut scopul de a influența opțiunile alegătorilor, ceea ce ar putea afecta corectitudinea procesului electoral”, se precizează în comunicatul Ministerului Public.

Solicitare către DIICOT și analizarea documentelor declasificate

Totodată, Ministerul Public a cerut procurorului-șef al DIICOT să efectueze o analiză independentă asupra informațiilor disponibile, pentru a decide dacă se justifică inițierea unei anchete în baza competențelor acestei structuri. „În cadrul aceluiași demers, s-a solicitat procurorului-șef al DIICOT să efectueze o analiză proprie a informațiilor existente din perspectiva sesizării din oficiu, în raport de indiciile privind săvârșirea unor infracțiuni aflate în competența structurii specializate de parchet”, se mai arată în comunicat.

Parchetul General a precizat că analizează documentele declasificate de președintele Klaus Iohannis legate de campania lui Călin Georgescu și va anunța dacă va demara o acțiune penală.

Citeste si:

Articolul precedent
Vești suprarealiste: Universul lui Salvador Dalí ajunge la Cluj!
Articolul următor
Patru sesizări depuse la CCR privind anularea primului tur al alegerilor prezidențiale

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri