Patru sesizări depuse la CCR privind anularea primului tur al alegerilor prezidențiale

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Curtea Constituțională a României (CCR) a primit joi patru sesizări care cer anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale. Conform declarațiilor unor oficiali ai CCR, petițiile au fost depuse de Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și candidatul independent Cristian Terheș, potrivit Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Acuzații de încălcare a Constituției

SNSPA solicită anularea rezultatelor pe motivul încălcării prevederilor articolului 81 din Constituția României de către candidatul Călin Georgescu, cel care a obținut cele mai multe voturi în primul tur.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În petiția transmisă către CCR, SNSPA argumentează că „validarea unui astfel de rezultat contravine principiilor constituționale fundamentale”.

Alte sesizări și implicații

Celelalte trei sesizări vizează, de asemenea, presupuse nereguli și încălcări legale în desfășurarea scrutinului, dar detalii suplimentare despre conținutul lor nu au fost încă făcute publice.

Curtea Constituțională urmează să analizeze aceste cereri în perioada următoare, iar o decizie finală privind validarea sau invalidarea primului tur al alegerilor prezidențiale va fi luată după examinarea tuturor elementelor invocate.

Citeste si:

Articolul precedent
Parchetul General investighează posibile infracțiuni electorale legate de campania lui Călin Georgescu
Articolul următor
Comisia Europeană intensifică monitorizarea TikTok în baza DSA, în contextul electoral din România

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri