Patru luni cu Péter Magyar la putere: Ungaria anunță că recuperează miliardele blocate de UE

Autor

Data

Categorie

Guvernul de la Budapesta susține că a îndeplinit toate condițiile impuse de Uniunea Europeană pentru deblocarea fondurilor europene înghețate în timpul mandatului lui Viktor Orbán, deschizând astfel calea către accesarea a aproximativ 16,4 miliarde de euro.

Premierul Péter Magyar a anunțat luni că Ungaria și-a respectat angajamentele asumate față de Bruxelles până la termenul-limită de 31 august 2026. El a transmis că toate condițiile pentru repatrierea fondurilor europene au fost îndeplinite și că plățile din partea Comisiei Europene pot începe.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit publicației Daily News Hungary, reformele finalizate ar urma să deschidă accesul la circa 10 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență – instrumentul european prin care sunt finanțate planurile naționale de redresare, similar PNRR-ului din România.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

O miză totală de 16,4 miliarde de euro

Suma vizată de negocierile dintre noul guvern ungar și Comisia Europeană este mult mai mare: 16,4 miliarde de euro în total, împărțiți între aproximativ 10 miliarde din fondul de redresare și 6,4 miliarde din fondurile de coeziune.

Blocarea banilor datează din decembrie 2022, când UE a suspendat o parte din fondurile destinate Ungariei, în urma unor dispute prelungite privind modul în care erau gestionați și cheltuiți banii europeni. Printre problemele semnalate de Bruxelles s-au numărat procedurile de achiziții publice cu un singur ofertant, contracte atribuite unor companii cu poziții dominante pe piață, nereguli în acordurile-cadru, precum și lipsa unor mecanisme eficiente de combatere a corupției și a conflictelor de interese.

Pentru fondurile din planul de redresare, Comisia Europeană stabilise 27 de condiții esențiale – așa-numitele „super-jaloane” – legate de lupta anticorupție, controlul cheltuirii banilor europeni și independența sistemului judiciar.

O parte din fondurile de coeziune fusese deja deblocată în decembrie 2023, după ce Comisia a considerat că Ungaria făcuse progrese suficiente privind independența justiției. Restul fondurilor a rămas însă blocat până în prezent.

Schimbarea de la Budapesta

Situația s-a schimbat odată cu venirea la putere a lui Péter Magyar. La doar câteva săptămâni de la preluarea mandatului, pe 29 mai, acesta s-a întâlnit la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Comisia a anunțat atunci că progresele realizate de noul guvern deschid calea către accesarea celor 16,4 miliarde de euro înghețate anterior.

Deblocarea fondurilor nu era însă automată – Budapesta trebuia să finalizeze reformele și să îndeplinească jaloanele convenite, urmând ca executivul european să verifice rezultatele înainte de efectuarea plăților efective.

Magyar a povestit ulterior că, la prima întrevedere cu von der Leyen, și-a rezumat obiectivul într-o singură frază, spunând că a venit să recupereze banii Ungariei.

La trei luni și 22 de zile de la instalare, guvernul condus de Magyar susține că și-a îndeplinit partea de angajamente. Decizia finală privind efectuarea plăților revine acum Comisiei Europene.

Sursa informațiilor: Mediafax

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri