Începe circul în UE: 8 țări vor să elimine pe șest dreptul de veto, cu Ungaria țap ispășitor

Autor

Data

Categorie

Opt state membre ale Uniunii Europene, printre care Germania și Franța, propun schimbarea modului în care sunt luate deciziile de politică externă, astfel încât un singur vot împotrivă să nu mai poată bloca întreaga Uniune. Inițiativa nu presupune modificarea tratatelor UE.

Propunerea comună a fost distribuită înaintea reuniunilor informale ale miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE și a fost consultată de Bloomberg. Potrivit documentului, UE trebuie să poată reacționa mai rapid la crizele internaționale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În prezent, cele mai importante decizii de politică externă și de securitate necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Asta înseamnă că opoziția unui singur guvern poate împiedica adoptarea unei poziții comune.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În document este invocat cazul Ungariei, care în ultimii ani și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca sau a întârzia mai multe pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și decizii privind sprijinul european pentru Ucraina.

Cele opt state nu cer eliminarea completă a consensului. În propunere se arată că unanimitatea ar trebui păstrată atunci când poate fi obținută, dar că trebuie găsite soluții pentru situațiile în care un singur stat se opune unei decizii susținute de restul blocului comunitar.

Una dintre soluțiile propuse este folosirea mai frecventă a mecanismului „abținerii constructive”. Acesta există deja în tratatele UE și permite unui stat membru să nu susțină o decizie de politică externă fără a bloca adoptarea ei de către celelalte state. Statul respectiv nu este obligat să aplice decizia, dar nu împiedică Uniunea să acționeze.

Autorii inițiativei susțin că soluțiile pot fi aplicate în cadrul actualelor tratate, fără a fi nevoie de o revizuire a acestora, procedură care ar necesita la rândul ei unanimitate. Aceștia argumentează că contextul internațional s-a schimbat fundamental și că UE trebuie să își poată folosi mai eficient pârghiile politice, economice și diplomatice.

Separat, Germania propune integrarea Serviciului European de Acțiune Externă în structura Comisiei Europene, o măsură care ar duce la o mai mare centralizare a politicii externe la nivel european.

Orice schimbare va trebui să găsească un echilibru între nevoia de decizie rapidă și dreptul fiecărui stat membru de a-și apăra propria poziție în politica externă, principiu fundamental al funcționării UE.

Citeste si:

dinPolitica

[rss_feed id="38221" numar_articole="3" layout="grid"]

dinPolitica

EXTERNE EXTERNE 25 sept. 2026 După ani de blocaje, UE ajunge la un acord asupra finanţării Ucrainei de Fofiu Roberta
POLITICĂ POLITICĂ 25 sept. 2026 Cristina Dumitrescu (senator AUR): „Oana Țoiu face teoria „milkshake-ului”, în timp ce relația României cu Washingtonul rămâne fără rezultate la nivel înalt” de Paul Pop
ANALIZE & OPINII ANALIZE & OPINII 25 sept. 2026 Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului. de Mircea Sime

dinPOLITICA

[rss_feed id="38221" numar_articole="3" layout="column"]

Ultimele Stiri