Opt state membre ale Uniunii Europene, printre care Germania și Franța, propun schimbarea modului în care sunt luate deciziile de politică externă, astfel încât un singur vot împotrivă să nu mai poată bloca întreaga Uniune. Inițiativa nu presupune modificarea tratatelor UE.
Propunerea comună a fost distribuită înaintea reuniunilor informale ale miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE și a fost consultată de Bloomberg. Potrivit documentului, UE trebuie să poată reacționa mai rapid la crizele internaționale.
În prezent, cele mai importante decizii de politică externă și de securitate necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Asta înseamnă că opoziția unui singur guvern poate împiedica adoptarea unei poziții comune.
În document este invocat cazul Ungariei, care în ultimii ani și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca sau a întârzia mai multe pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și decizii privind sprijinul european pentru Ucraina.
Cele opt state nu cer eliminarea completă a consensului. În propunere se arată că unanimitatea ar trebui păstrată atunci când poate fi obținută, dar că trebuie găsite soluții pentru situațiile în care un singur stat se opune unei decizii susținute de restul blocului comunitar.
Una dintre soluțiile propuse este folosirea mai frecventă a mecanismului „abținerii constructive”. Acesta există deja în tratatele UE și permite unui stat membru să nu susțină o decizie de politică externă fără a bloca adoptarea ei de către celelalte state. Statul respectiv nu este obligat să aplice decizia, dar nu împiedică Uniunea să acționeze.
Autorii inițiativei susțin că soluțiile pot fi aplicate în cadrul actualelor tratate, fără a fi nevoie de o revizuire a acestora, procedură care ar necesita la rândul ei unanimitate. Aceștia argumentează că contextul internațional s-a schimbat fundamental și că UE trebuie să își poată folosi mai eficient pârghiile politice, economice și diplomatice.
Separat, Germania propune integrarea Serviciului European de Acțiune Externă în structura Comisiei Europene, o măsură care ar duce la o mai mare centralizare a politicii externe la nivel european.
Orice schimbare va trebui să găsească un echilibru între nevoia de decizie rapidă și dreptul fiecărui stat membru de a-și apăra propria poziție în politica externă, principiu fundamental al funcționării UE.

















