Petrișor Peiu critică execuția bugetară pe primele patru luni din 2026: „Reducerea deficitului s-a făcut prin taxe mai mari și tăieri de investiții”

Autor

Data

Categorie

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a criticat execuția bugetară aferentă primelor patru luni ale anului 2026, susținând că reducerea deficitului bugetar s-a realizat prin majorări de taxe, înghețarea pensiilor și salariilor și diminuarea cheltuielilor pentru investiții publice.

Într-o declarație publică, senatorul AUR a afirmat că datele bugetare indică o creștere a veniturilor statului și o reducere a deficitului, însă consideră că aceste rezultate au fost obținute „pe seama populației și a mediului economic”.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit acestuia, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu aproximativ 24 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 200 la 224 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o majorare de circa 12%. În același timp, cheltuielile statului ar fi scăzut cu aproximativ 8 miliarde de lei, iar deficitul bugetar s-ar fi redus de la 56 la 24 de miliarde de lei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Peiu susține că principalele surse suplimentare de venit au fost majorarea TVA, creșterea impozitului pe dividende, majorarea impozitelor pe proprietate și creșterea contribuțiilor sociale, pe fondul inflației și al creșterii salariului minim.

Conform declarațiilor sale, încasările din TVA au crescut cu aproximativ 9,3 miliarde de lei, cele din contribuțiile sociale cu circa 6 miliarde de lei, iar veniturile din impozitul pe venit și pe proprietate au înregistrat, de asemenea, creșteri importante.

Senatorul AUR a afirmat că reducerea cheltuielilor s-a realizat în principal prin diminuarea investițiilor publice și prin înghețarea unor categorii de venituri. Acesta susține că cheltuielile de capital, care includ investiții, modernizări și achiziții de echipamente, au scăzut cu aproximativ 9 miliarde de lei în primele patru luni ale anului.

Totodată, Petrișor Peiu a criticat înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, afirmând că aceste măsuri afectează puterea de cumpărare în contextul unei inflații ridicate. El a făcut referire și la modificările din sistemul de educație, inclusiv creșterea normelor pentru cadrele didactice.

În declarația sa, liderul senatorilor AUR a acuzat și creșterea cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice, precum și majorarea cheltuielilor pentru bunuri și servicii în sectorul public.

Peiu a susținut că actuala politică fiscală afectează în special pensionarii, profesorii, antreprenorii și proprietarii de locuințe, în timp ce costurile de finanțare ale statului și cheltuielile administrative continuă să crească.

Reprezentanții Guvernului au susținut în repetate rânduri că măsurile fiscale adoptate în 2025 și 2026 sunt necesare pentru reducerea deficitului bugetar și pentru respectarea angajamentelor asumate de România în relația cu instituțiile europene și partenerii financiari internaționali.

Executivul a argumentat că ajustarea fiscală urmărește stabilizarea finanțelor publice și menținerea accesului la finanțare în condiții sustenabile, într-un context economic marcat de inflație ridicată și presiuni asupra bugetului de stat.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri