Petrișor Peiu: „România riscă să plătească miliarde pentru proiecte nucleare fără strategie clară și fără garanții reale”

Autor

Data

Categorie

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, avertizează că România riscă să intre într-o criză energetică și financiară majoră din cauza unor proiecte nucleare începute fără o strategie clară și fără o analiză realistă a costurilor și riscurilor implicate.

Într-o declarație amplă privind situația sistemului energetic național, Petrișor Peiu susține că proiectele nucleare asumate de România în ultimii ani au fost promovate mai degrabă din motive politice decât pe baze economice și tehnice solide.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„România riscă să plătească zeci de miliarde de dolari pentru proiecte nucleare începute fără strategie și fără garanții reale. Politicienii au vândut iluzii și au ignorat realitatea economică și tehnică”, a declarat liderul senatorilor AUR.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Acesta face referire atât la proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Nuclearelectrica Cernavodă, cât și la proiectul mini-reactoarelor modulare de la Doicești, dezvoltat împreună cu compania americană NuScale.

Potrivit lui Peiu, România s-ar putea confrunta cu costuri uriașe pentru proiectul de la Doicești, estimat la aproximativ 9-10 miliarde de dolari, mare parte din sumă urmând să fie finanțată prin împrumuturi externe.

Senatorul AUR susține că tehnologia mini-reactoarelor modulare implică riscuri financiare mari, întrucât proiectul propus pentru România ar reprezenta un prototip de tip „First-of-a-Kind”, categorie cunoscută pentru costurile ridicate și dificultățile de implementare.

„Dacă realizăm contractul, nu știm exact cât va costa și nici dacă vom avea efectiv o centrală funcțională. Dacă nu îl realizăm, România riscă arbitraje internaționale și tensiuni cu partenerii strategici”, afirmă Petrișor Peiu.

Acesta critică și situația reactoarelor CANDU de la Cernavodă, despre care spune că folosesc o tehnologie rar întâlnită la nivel mondial și pentru care există semne de întrebare privind capacitatea actuală de producție și dezvoltare.

În opinia liderului senatorilor AUR, România nu își poate permite simultan atât proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, cât și proiectul SMR de la Doicești, valoarea totală a investițiilor apropiindu-se de 20 de miliarde de dolari.

Peiu avertizează și asupra vulnerabilităților actuale ale sistemului energetic românesc, amintind că în următorii ani mai multe capacități importante de producție vor fi scoase temporar din funcțiune sau închise.

Acesta a enumerat oprirea programată pentru modernizare a reactorului 1 de la Cernavodă, închiderea grupurilor pe cărbune din Oltenia și întârzierile proiectelor energetice de la Iernut, Mintia, Turceni și Ișalnița.

„Nu știu cum va ieși România din această situație complicată, dar cineva va trebui să răspundă pentru deciziile care au adus sistemul energetic în acest punct”, a mai declarat Petrișor Peiu.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri