Politico: România și Polonia, printre puținele state europene care susțin prezența bazelor militare americane

RǍZBOI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

RǍZBOI

Majoritatea europenilor se opun prezenței unor baze militare americane pe teritoriul țărilor lor, însă Polonia și România fac parte dintre puținele excepții, potrivit unui nou sondaj internațional citat de Politico.

Conform datelor publicate în cadrul Indicelui anual de percepție a democrației (DPI), realizat în 98 de țări, polonezii sunt cei mai favorabili unei prezențe militare americane extinse în Europa. Aproximativ 51% dintre respondenții din Polonia susțin existența bazelor SUA pe teritoriul țării, în timp ce doar 23% se declară împotrivă.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În cazul României, opinia publică este mai împărțită, însă tabăra favorabilă rămâne ușor majoritară. Potrivit sondajului, 39,8% dintre români susțin prezența bazelor americane, în timp ce 37,3% se opun, iar 22,8% spun că nu au o opinie clară.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Sondajul vine într-un moment sensibil pentru relațiile dintre Statele Unite ale Americii și aliații europeni, după ce administrația Donald Trump a decis retragerea a cel puțin 5.000 de soldați americani din Germania, pe fondul tensiunilor legate de poziția Berlinului privind conflictul din Iran.

În acest context, guvernele din Polonia, statele baltice și România încearcă să obțină redistribuirea unor trupe americane pe teritoriul lor.

Președintele polonez Karol Nawrocki a susținut public ideea unei prezențe americane sporite, iar Donald Trump a declarat recent că relocarea unor trupe în Polonia este „posibilă”.

Potrivit datelor Departamentului american al Apărării, aproximativ 70.000 de soldați americani sunt staționați în Europa, mai mult de jumătate dintre aceștia în Germania. În Polonia sunt aproximativ 10.000 de militari americani permanenți și rotaționali, în timp ce în România sunt prezenți în jur de 1.500 de soldați americani.

Președintele Nicușor Dan a declarat recent că România și-ar dori „oricât de mulți” soldați americani pe teritoriul său, însă fără deteriorarea relațiilor cu partenerii europeni.

Potrivit Politico, Polonia rămâne una dintre cele mai pro-americane țări din Europa, în timp ce în state precum Franța, Germania, Italia sau Spania, opinia publică devine tot mai rezervată față de Washington și față de prezența militară americană.

Citeste si:

Articolul precedent
Dan Dungaciu, la Digi24: AUR nu susține niciun guvern din care nu face parte. „România are nevoie de o resetare”
Articolul următor
AUR solicită majorarea salariilor profesorilor și transparență în elaborarea noii legi a salarizării

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri