Președinta CCR, Simina Tănăsescu, reacţie după acuzaţiile privind întâlnirea cu Ilie Bolojan

Autor

Data

Categorie

Preşedinta Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, a transmis, sâmbătă, că respinge „ferm şi categoric” orice speculaţie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curţii în afara cadrului strict legal.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

 

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Acuzațiile lansate de Mihai Fifor (PSD)

 

Deputatul PSD Mihai Fifor a solicitat, vineri, Curţii Constituţionale a României să lămurească în ce împrejurări s-ar fi produs o întâlnire între premierul interimar Ilie Bolojan şi preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, desfăşurată în biroul preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean, în condiţiile în care, adaugă acesta, peste trei zile Curtea urmează să reia dezbaterile cu privirea la sesizările de neconstituţionalitate privind Legea integrităţii.

„Potrivit informaţiilor apărute astăzi în presă, preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, s-a întâlnit cu Ilie Bolojan, preşedintele PNL, în biroul preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întâlnirea nu a fost anunţată public şi a avut loc cu numai trei zile înainte ca CCR să reia dezbaterea asupra Legii integrităţii. Legea a fost atacată printr-o sesizare comună a 27 de senatori PNL şi USR şi, separat, de preşedintele Nicuşor Dan.

În ce stat de drept din Uniunea Europeană se mai poate întâmpla aşa ceva? România alunecă tot mai grav pe panta diluării oricărei idei de respectare a legii, a separaţiei puterilor în stat şi a independenţei instituţiilor fundamentale. Curtea Constituţională trebuie să lămurească public în ce împrejurări a fost organizată această întâlnire şi, mai ales, care au fost temele discutate. Nu prin ‘surse’. Nu prin explicaţii strecurate presei. Oficial”, a scris Mihai Fifor, vineri, într-o postare pe Facebook.

 

Fifor spune că problema ţine de „momentul, locul şi poziţia instituţională a celor implicaţi”

 

„Vorbim despre preşedinta Curţii Constituţionale, cu numai trei zile înaintea unei decizii importante, şi despre liderul PNL, partid ai cărui senatori se numără printre autorii sesizării aflate pe masa judecătorilor constituţionali. Iar discuţia a avut loc în biroul preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean, la rândul său unul dintre liderii PNL. Este enorm.

Nu ştim ce s-a discutat acolo şi nici nu trebuie să inventăm. Dar tocmai de aceea sunt necesare explicaţii. Cine a solicitat întâlnirea? De ce a avut loc tocmai acum şi în acest cadru? A fost abordată, direct sau indirect, sesizarea asupra căreia Curtea urmează să se pronunţe luni? Sunt întrebări legitime, iar opinia publică are dreptul la răspunsuri clare”, a afirmat Mihai Fifor.

 

Amânarea CCR

 

Curtea Constituţională a amânat pentru 17 august pronunţarea asupra sesizărilor formulate faţă de legea privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii, au afirmat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.

Preşedintele Nicuşor Dan arată în sesizarea pe această temă publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale că, prin conţinutul său normativ, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii a fost adoptată de Parlament cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale.

Este criticată claritatea normativă şi legalitatea sancţiunii, cu privire la sintagma „persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”, regăsită în textul legii trimis spre promulgare preşedintelui.

Ce scrie în sesizare

 

„Cele două texte extind obligaţia de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese de la titularul funcţiei publice la „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”, sub sancţiunea contravenţională prevăzută la articolul II punctul 21.

Prima deficienţă ţine de claritatea normei: legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv – durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei.

Nu sunt reglementate nici ipoteza relaţiei începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relaţiei, nici situaţia relaţiilor succesive.

Sub aspectul previzibilităţii conduitei, aceasta contravine articolul 1 alineat (3) şi alineat (5) din Constituţie, care impun ca legea să fie clară şi accesibilă, astfel încât destinatarul să îşi poată adapta comportamentul”, se subliniază în sesizare.

O sesizare asupra actului normativ a fost depusă săptămâna trecută şi de mai mulţi senatori PNL şi ai USR.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri