Preşedintele Ungariei, Tamas Sulyok, își încheie mandatul. Nouă victorie pentru guvernul lui Peter Magyar

Autor

Data

Categorie

Preşedintele Ungariei, Tamas Sulyok, a promulgat cel de-al 17-lea amendament la Legea Fundamentală, care prevede încetarea mandatului președintelui în funcţie în ziua următoare intrării în vigoare a modificării constituţionale, transmite MTI sâmbătă. Amendamentul a fost promovat de guvernul premierului Peter Magyar.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Tamas Sulyok: Nu aveam instrumente legale pentru a bloca amendamentul constituțional

Într-un mesaj video publicat pe reţelele sociale, Tamas Sulyok a declarat că preşedintele nu are competenţa constituţională de a trimite amendamentele constituţionale la Curtea Constituţională pentru un control de fond, astfel că nu dispune de mijloace legale pentru a contesta actualul amendament, chiar dacă acesta ar putea intra în conflict cu anumite principii constituţionale.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Președintele Ungariei a precizat că, prin promulgarea legii, şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută de Legea Fundamentală, în urma unei analize atente a opţiunilor juridice şi a propriei conştiinţe.

Mesajul transmis de Tamas Sulyok

„Semnătura mea reprezintă ultimul act al datoriei mele prezidenţiale şi un semn al respectului meu deplin pentru instituţia preşedintelui, în orice împrejurare”, a declarat Tamas Sulyok.

Preşedintele a calificat cel de-al 17-lea amendament constituţional ca fiind „un exemplu grav şi ruşinos de abuz de putere politică”, spunând că acesta marchează „un punct de ruptură în democraţia constituţională a Ungariei” şi provoacă „răni profunde” valorilor sale fundamentale – democraţia, separaţia puterilor şi statul de drept.

„Valorile fundamentale ale unei societăţi libere au fost călcate în picioare în interes politic. Întreaga responsabilitate pentru această decizie revine autorităţii care a modificat Constituţia”, a subliniat Sulyok.

Tamas Sulyok: Amendamentul „a pus efectiv capăt statului democratic de drept”

Tamas Sulyok a spus că amendamentul „a pus efectiv capăt statului democratic de drept” rezultat din moştenirea revoluţiei din 1956 şi a schimbării de regim din 1989-1990. El spune că, după intrarea sa în vigoare, instituţia prezidenţială va deveni subordonată executivului şi factorului politic, îşi va pierde rolul constituţional şi nu va mai putea acţiona ca mecanism de control şi echilibru al puterilor în stat.

Amendamentul a fost promovat de guvernul premierului Peter Magyar, liderul partidului TISZA (Respect şi Libertate), formaţiune de centru-dreapta, proeuropeană şi anticorupţie, care a câştigat alegerile din aprilie  2026 cu o majoritate de două treimi, notează Reuters.

Tamas Sulyok, ales în 2024 de Parlamentul Ungariei

Tamas Sulyok a fost ales în 2024 de Parlamentul ungar cu sprijinul majorităţii Fidesz-KDNP conduse de fostul premier Viktor Orban.

Tamas Sulyok a fost criticat de noul Guvern pentru apropierea sa de fostul regim. În Ungaria, preşedintele este ales de Parlament pentru un mandat de 5 ani, şi nu prin vot direct.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri