Profesor universitar, avertisment fără menajamente pentru clasa politică, în criza guvernamentală: „După Rubicon, nimeni nu mai decide unde ajunge istoria”

Autor

Data

Categorie

Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, vorbeşte în ultimul său text de pe Facebook despre „liniile roşii” la care fac trimitere partidele în negocierile pentru noul Guvern.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„De când a început criza politică, auzim aproape zilnic despre „linii roșii”. Unii nu acceptă PSD, alții nu acceptă USR, unii resping un guvern minoritar, alții contestă dreptul anumitor lideri de a vorbi în numele propriului partid. Lista este atât de lungă încât ai impresia că politica românească a devenit o competiție a refuzurilor”, spune Pricopie.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Și totuși, la ce folosesc aceste „linii roșii”?”

„Orice societate are nevoie de reguli. Fără ele este haos. Unele norme pot fi schimbate în timp, pentru a răspunde unor realități noi. Dar existența regulilor rămâne esențială. Ele sunt importante tocmai atunci când ne limitează puterea și ne obligă să găsim soluții rezonabile.

Istoria oferă un exemplu celebru.

În Republica Romană exista o regulă simplă: niciun general nu avea voie să se apropie de Roma în fruntea armatei sale. Rubiconul marca una dintre limitele care separau puterea militară de puterea politică. În anul 49 î.Hr., Iulius Cezar a traversat acest râu împreună cu trupele aflate sub comanda sa. Mulți dintre contemporanii săi au fost dispuși să îi ierte încălcarea regulii, convinși că urmărește un scop legitim și că poate aduce ordine într-un sistem politic aflat în criză – ceea ce astăzi am numi, probabil, o formă de „dictatură luminată”. Alții au văzut în acel gest începutul sfârșitului pentru republică.
Momentul trecerii Rubiconului a fost spectaculos. Uciderea lui Cezar a fost spectaculoasă.
Conflictele politice și militare care au urmat au fost spectaculoase – motiv pentru care vorbim și astăzi despre ele. Dar, privind retrospectiv, observăm și altceva. Excesul de adrenalină politică a sfârșit prin a-i consuma aproape pe toți cei implicați în conflictul inițial. Inclusiv celebrul Brutus, unul dintre cei care au încercat să salveze republica prin asasinarea lui Cezar, și-a găsit sfârșitul în vâltoarea războiului civil. După mai bine de două decenii de conflicte, în anul 27 î.Hr., Octavian devenea primul împărat al Romei. Cu alte cuvinte, un conflict declanșat, în mare măsură, în numele salvării republicii s-a încheiat prin dispariția republicii și apariția imperiului. Desigur, politica de astăzi nu este Roma antică.

Dar lecția rămâne valabilă.

Limitele există dintr-un motiv, iar ele trebuie respectate tocmai pentru că protejează echilibrul unei societăți. Prin urmare, atenție la reguli, atenție la excesul de adrenalină politică, atenție la liniile roșii artificiale și atenție la Rubicon! Atunci când deschizi un conflict prin încălcarea unor reguli considerate fundamentale, ar fi bine să te gândești de două ori de ce o faci și care pot fi costurile. Istoria arată că acestea sunt adesea mult mai mari decât își imaginează cei care fac primul pas spre conflict. Odată trecut Rubiconul, nu mai controlezi direcția în care curge istoria”, a scris Pricopie.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri