Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că, în opinia sa, prima șansă pentru a face un guvern aparține PSD. „Așa am simțit eu din discuțiile de până acum”, afirmă Kelemen, la RFI, relatează MEDIAFAX.
Cel mai probabil Guvern PSD
Acesta mai spune că Adrian Veștea nu a înțeles linia roșie când s-a dus să negocieze susținerea AUR.
🗞️ Citește și Acestea
„Imediat după eșecul domnului Veștea de a obține majoritate, Sorin Grindeanu a declarat că PSD nu vor susține un guvern minoritar PNL, USR, UDMR. (…) Dar dacă ei exclud o astfel de variantă, atunci nu rămâne o altă variantă decât PSD”, a declarat, miercuri, la RFI, Kelemen Hunor.
Un astfel de guvern ar trebui să primească „motorină ca să înceapă să parcurgă distanța din iunie până februarie, anul viitor”.
De asemenea, guvernul care va fi învestit pe bază a înțelegerii trebuie să se ocupe de PNRR, SAFE, OECD, de bugetul anului viitor și tot ce înseamnă o stabilitate economică și bugetară.
Întrebat dacă un astfel de pact între partide ar trebui să includă și AUR, Kelemen Hunor a spus: „Din punctul meu de vedere, nu”. Kelemen Hunor este de părere că și președintele României, Nicușor Dan, ar exclude această variantă.
„Din acest punct de vedere, nu am nici un dubiu că președintele Dan are această linie roșie și președintele PSD, Sorin Grindeanu, are această linie roșie”, a mai spus Kelemen Hunor.
Despre negocierile lui Adrian Veștea cu AUR pentru susținerea în Parlament, Kelemen Hunor a spus că „Veștea n-a înțeles prea mult ce are de făcut și care sunt liniile roșii”.
„A fost o greșeală fulminantă. (…) Eu am vorbit de banalizarea răului și de a accepta foarte ușor, să introduci în viața contemporană și în viața politică, acceptarea răului. Sigur, putem discuta de cartea Hannei Arendt, fiindcă eu de acolo am plecat, n-am spus numele autoarei și la ce s-a referit ea, de fapt, și ce a însemnat în secolul XX pentru ideologiile totalitare și pentru dictaturile de toate felurile, când au acceptat, că de fiecare dată răul este a accepta prima dată doar cu bucăți simple, cu care poți să trăiești. Ai și argumente raționale, putem accepta, putem ține sub control, după care vine iarăși un pas, după care iarăși un pas și, la un moment dat, te trezești că asta face parte din viața ta cotidiană. Deci eu am tras un semnal de alarmă și de aceea am spus că am intrat într-o epocă. (…) Când tu accepti, și aici a făcut greșeala fulminantă Adrian Veștea, tu când accepți să mergi la AUR și să accepti răul aproape de tine, înseamnă că ai trecut Rubiconul, ai trecut linia roșie, ai intrat într-o altă etapă. Nimeni nu a făcut așa ceva atât de evident, nici măcar în perioada când PRM-ul era într-o formă bună”, a mai spus Kelemen.
„Nu putem pune lacăt pe țară”
„Nu trebuie să ne iubim, dar trebuie să guvernăm”, spune Kelemen Hunor, care compară negocierile dintre partidele cu alegerea unui papă la Vatican.
Liderul UDMR avertizează că România nu își permite blocaje politice, pentru că „nu putem pune lacăt pe țară”.
Kelemen Hunor a spus că decizia președintelui Nicușor Dan de a da timp partidelor să se decidă asupra unei formule de guvernare a venit după eșecul lui Eugen Tomac și eșecul lui Adrian Veștea.
„Fără partide politice n-ai cum să faci majorități, n-ai cum să guvernezi. Și atunci a plasat (Nicușor Dan – n.r.) responsabilitatea spre partidele politice. Din perspectiva președintelui, ținând cont de atribuțiile președintelui, da, are dreptate”, spune Kelemen Hunor, la RFI.
El crede, însă, că ar putea fi necesară, la un moment dat, de „o mediere forțată”.
Întrebat ce înseamnă o mediere forțată, Kelemen a făcut referire la procedura alegerii Papei la Vatican.
„Eu am spus, procedural, că trebui să urmărim sau să urmăm ce se întâmplă la Vatican, între ghilimele, bineînțeles că totuși trebuie să păstrăm proporțiile. (…) Ai cerut votul cetățenilor. Ai intrat acolo, în Parlamentul României, să faci ceva bun pentru cetățeni. Sigur, nu discutăm ideologic cine ce soluție are din punct de vedere al valorilor ideologice, dar totuși trebuie să găsești o soluție dacă ai cerut votul cetățenilor. Atunci nu e o chestie de disponibilitate sau disponibilitate mai puțină în politică, trebuie să discuți. E bine să fii ferm, e bine să ții de principiile tale și asta ne lipsește de foarte multe ori, dar de discutat trebuie să discuți. Trebuie să cauți un compromis, trebuie să cauți o soluție, fiindcă nu se poate altfel. (…) Țara trebuie guvernată de cineva, iar la un moment dat vom ajunge în situația în care spunem că nu mai contează cine, doar să vină”, afirmă președintele UDMR.
Kelemen Hunor spune că România este într-o situație extrem de dificilă din punct de vedere al finanțării deficitului bugetar, că sunt costurile „enorm de mari” pentru finanțare, de aceea este nevoie măcar de o „soluție temporară” până în 2028, pentru a trece anul 2026, să să existe buget pentru 2027.
Întrebat dacă partidele mai au încredere să formeze o coaliție după ultima destrămată, Kelemen Hunor a spus că deficitul de încredere este cea mai mare problemă în România. Cu toate acestea, o reconciliere între partide este necesară, spune liderul UDMR, pentru că „nu putem închide țara”.
„Nu putem să spunem, domnule, nu am reușit, hai, punem lacăt pe țară și așteptăm până când crește o altă pădure prin România, de unde mai scoatem niște pitici. (…) Nu trebuie să fim prieteni, nu trebuie să ne iubim în coaliție, trebuie să lucrăm în interesul societății, până la un anumit moment, după care începe competiția politică”, afirmă Kelemen Hunor.
Exclude alegerile anticipate
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că în România nu pot fi organizate alegeri anticipate, pentru că există un vid legislativ pe care politicienii nu au reușit să îl umple în 36 de ani. „În România nu există posibilitatea să stai fără Parlament”, afirmă liderul UDMR.
Kelemen Hunor spune, miercuri, la RFI, că exclude varianta alegerilor anticipate, pentru că ele nu pot fi organizate.
„Nu din cauza instinctului de supraviețuire a parlamentarilor, pur și simplu există o problemă politică”, afirmă Kelemen Hunor. „Cât timp va sta România fără Parlament după dezolvarea Parlamentului? O lună? Două luni? Trei luni? Patru luni? În România nu există posibilitatea să stai fără Parlament. În democrațiile parlamentare lipsa Parlamentului nu există”, continuă el.
Potrivit președintelui logica Constituției nu lasă loc pentru lipsa Parlamentului.
„Ce vom avea (dacă nu avem Parlament – n.r.)? Fiindcă nu vom avea nici Guvern. De aceea am ajunge la alegerile anticipate, că nu avem nici Guvern.
Deci să nu ai Parlament, să nu ai Guvern, Parlamentul nu poate fi dizolvat așa un pic, doar așa până când nu știu ce… Nu se poate da Parlamentului atribuții limitate, cum e în cazul Guvernului, după moțiunea de cenzură. Deci nu avem o bază legală. Asta se poate reglementa prin lege.
Constituția îți creează instituția alegerilor anticipate, dizolvarea Parlamentului, dar trebuie să ai o lege. Eu am spus colegilor, „ok, veniți cu alegerile anticipate, ce veți spune președintelui în momentul în care dorește să dizolve Parlamentul, în decretul prezidențal, ce să scrie?
Care e baza legală și care este procedura prin care vom organiza alegerile anticipate?” Procedura alegerilor generale? Se poate, dar asta trebuie trecut într-o lege”, a explicat Kelemen Hunor.
O încercare de a crea o lege pentru organizarea alegerilor anticipate a avut loc în anul 2020, dar nu s-a reușit.
„În 36 de ani nu am reușit. Deci nu există bază legală în acest moment. E o problemă politică foarte serioasă”, spune Kelemen Hunor.
