Raport Eurostat: România, cel mai semnificativ declin din UE la producţia de servicii, în aprilie 2026

Autor

Data

Categorie

Producţia de servicii a crescut cu 1,8% în UE şi în zona euro în aprilie, față de perioada similară din anul 2025, dar România este statul membru UE unde a scăzut cel mai mult acest indicator, potrivit datelor publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creşteri ale producţiei de servicii în luna aprilie, comparativ cu perioada similară din anul 2025, s-au înregistrat în Bulgaria (9,3%), Estonia (6,4%) şi Polonia (6%).

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Cel mai sever declin în România privind producția de servicii

Cel mai mare declin s-a înregistrat în România (minus 5,8%), Danemarca (minus 5,3%) şi Luxemburg (minus 2,9%). În rândul statelor membre UE, producţia de servicii a crescut cu 3% pe segmentul „transport şi depozitare”, cu 5,6% pe segmentul „informare şi comunicare”, cu 1,5% la activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice şi cu 0,2% la serviciile administrative şi de asistenţă, în timp ce a scăzut cu 1,9% la serviciile de cazare şi alimentaţie publică şi cu 0,4% la activităţile imobiliare.

Ce arată datele Eurostat

Datele Eurostat relevă că producţia de servicii a crescut cu 0,3% în Uniunea Europeană şi cu 0,7% în zona euro în aprilie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat o creştere de 0,4% în UE şi de 0,1% în zona euro.

Cele mai mari creşteri ale producţiei de servicii în luna aprilie, în comparație cu luna anterioară, s-au înregistrat în Belgia (2,1%), Grecia (1,6%) şi Bulgaria (1,5%), iar cel mai sever declin în Ungaria (minus 13,9%), Danemarca (minus 3,2%) şi Ţările de Jos (minus 1,9%). România a raportat un declin de 1,4% în aprilie, după o creştere de 1,4% luna anterioară.

Producţia de servicii a crescut, în rândul statelor membre UE, cu 1% pe segmentul „transport şi depozitare”, cu 0,3% pe segmentul „informare şi comunicare” şi cu 1,1% la activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, în timp ce a scăzut cu 0,1% la serviciile de cazare şi alimentaţie publică, cu 0,6% la activităţile imobiliare şi cu 0,2% la serviciile administrative şi de asistenţă.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri