Parlamentul European a aprobat folosirea a 144,1 milioane euro din fonduri UE pentru a sprijini România, Spania şi Cipru

Autor

Data

Categorie

Parlamentul European a aprobat, marţi, utilizarea a 144,1 milioane euro din fonduri UE, cu scopul de a sprijini România, Spania şi Cipru după incendiile forestiere, inundaţiile şi valurile de caniculă din anul 2025, conform unui comunicat de presă.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Cu 642 de voturi pentru, 13 contra şi o abţinere, europarlamentarii au sprijinit propunerea de folosire a următoarelor sume din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), respectiv 14,34 milioane euro pentru România, 120,55 milioane euro pentru Spania şi 9,21 milioane euro pentru Cipru.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Plăți în avans pentru Spania și Cipru

 

Spania şi Cipru au primit deja plăţi în avans (30 de milioane euro şi, respectiv, 2,3 milioane euro), cu scopul de a-şi sprijini eforturile iniţiale de redresare. Sprijinul Uniunii Europene va contribui la finanţarea măsurilor de răspuns în situaţii de urgenţă, inclusiv refacerea infrastructurii cruciale şi a serviciilor publice, curăţarea zonelor afectate de dezastre şi furnizarea de cazare temporară, servicii de salvare şi alte măsuri urgente de redresare.

Inundații în România cu pagube majore în 2025

 

România s-a confruntat cu inundaţii grave în lunile mai şi iunie 2025, după zile de precipitaţii abundente. Mai multe regiuni au avut pagube importante. De exemplu, la mina de sare Praid, inundaţiile au afectat infrastructura critică şi au cauzat întreruperi ale alimentării cu energie electrică pe scară largă.

Spania s-a confruntat cu secetă prelungită, valuri de caniculă intense şi mai multe focare majore de incendii de pădure pe tot parcursul anului, cele mai distructive incendii începând din luna august 2025. Acest fapt a dus la evacuări în masă şi ducând la pierderea a opt vieţi omeneşti.

În Cipru, două incendii forestiere majore din luna iulie 2025 au afectat în principal regiunile Limassol şi Papho. Mii de locuitori au fost strămutaţi, provocând moartea a doi oameni şi distrugând aproximativ 900 de proprietăţi private, perturbând totodată educaţia şi serviciile de sănătate.

Ce este Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE)

 

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument al Uniunii Europene de ajutor în urma dezastrelor.

De la lansarea sa în anul 2002, acesta a dat sprijin în valoare de peste 10 miliarde euro pentru 147 de dezastre. Este vorba inclusiv despre 127 de dezastre naturale şi 20 de urgenţe de sănătate publică. Fondul a oferit ajutoare în 25 de state membre ale Uniunii şi în şase 6 ţări în curs de aderare. Sezonul incendiilor forestiere din anul 2025 a fost cel mai distructiv înregistrat până acum.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri