Rareș Bogdan: Bolojan putea evita dezastrul economic fără taxe mai mari

Autor

Data

Categorie

Rareș Bogdan critică dur măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan și susține că deficitul putea fi redus prin reformarea statului, nu prin taxe mai mari.

Europarlamentarul Rareș Bogdan lansează un atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a ales cea mai simplă, dar și cea mai păguboasă cale pentru reducerea deficitului bugetar: majorarea taxelor și austeritatea suportată de mediul privat și de populație.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Rareș Bogdan susține că există numeroase exemple internaționale care demonstrează că dezvoltarea economică și reducerea deficitului pot fi obținute prin relaxare fiscală și reducerea cheltuielilor statului, nu prin împovărarea contribuabililor.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Dacă-i pui paiete unei maimuțe nu înseamnă că e Stiglitz”, afirmă ironic liderul liberal, sugerând că actualele politici economice sunt departe de recomandările marilor economiști.

Irlanda, SUA și Estonia – exemple invocate de Rareș Bogdan

În argumentația sa, europarlamentarul indică Irlanda, Statele Unite în perioada administrației Ronald Reagan și Estonia drept exemple de state care au redus taxele, au limitat risipa bugetară și au stimulat economia, reușind astfel să reducă deficitele prin creștere economică.

În același timp, el invocă opiniile economiștilor Joseph Stiglitz, Paul Krugman și Mark Blyth, care au criticat în repetate rânduri politicile de austeritate aplicate în perioade dificile.

Critici la adresa majorării TVA și a noilor taxe

Rareș Bogdan afirmă că majorarea TVA, creșterea accizelor și taxarea suplimentară a populației afectează direct consumul și investițiile.

Potrivit acestuia, Guvernul ar fi trebuit să înceapă cu:

  • reducerea instituțiilor considerate inutile;
  • eliminarea sinecurilor;
  • combaterea evaziunii fiscale;
  • digitalizarea ANAF;
  • finanțarea investițiilor prin fonduri europene;
  • stimularea IMM-urilor și relaxarea fiscală.

„Existau alternative”

În opinia lui Rareș Bogdan, România ar fi putut negocia cu Comisia Europeană un calendar diferit de reducere a deficitului, bazat pe investiții și reforme structurale, evitând astfel majorarea fiscalității.

El avertizează că, dacă actuala direcție va continua, economia riscă să intre într-un cerc vicios al taxelor tot mai mari, al consumului redus și al încetinirii creșterii economice.

În finalul mesajului său, Rareș Bogdan transmite că adevărata reformă ar trebui să înceapă cu reducerea cheltuielilor statului și eficientizarea administrației, nu cu noi poveri fiscale pentru cetățeni și mediul privat.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri