Război total pe axa București-Bruxelles! CSM acuză Comisia Europeană de dezinformare, după ultimul raport: „Conține informații neconforme”

Autor

Data

Categorie

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a precizat, vineri, după ce Comisia Europeană a publicat Raportul privind statul de drept, că analiza nu confirmă „reprezentările profund deformate” din discursul politic și mediatic recent. Magistrații afirmă și că analiza „conține informații neconforme”, relatează Mediafax.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Acuzațiile CSM

„Raportul nu confirmă reprezentările profund deformate care au dominat o parte importantă a discursului politic și mediatic din ultimul an, prin care situații individuale, insuficient verificate sau false, au fost generalizate și prezentate drept caracteristici ale întregii justiții”, arată CSM, într-un comunicat de presă publicat, vineri.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

CSM precizează că evaluarea Comisiei Europene „nu susține nici concluzia unei deteriorări sistemice a funcționării justiției, nici afirmațiile potrivit cărora cadrul legislativ adoptat în anul 2022 ar fi produs efectele negative invocate în spațiul public”.

„Aceste narațiuni fuseseră deja analizate în Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători, care a constatat că extinderea asupra întregului sistem judiciar a unor acuzații individuale, neconfirmate factual, nu este susținută de evaluările internaționale privind România din ultimii patru ani”, acuză CSM.

Potrivit CSM, Comisia Europeană constată că legile justiției din 2022 au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar.

Recomandarea formulată nu vizează schimbarea radicală a acestui cadru, ci evaluarea aplicării sale, în consultare cu actorii relevanți, pentru îmbunătățirea eficienței și guvernanței sistemului judiciar, mai afirmă CSM.

„Totodată, Raportul reține că tentativa de reformare a legilor justiției a fost inițiată fără participarea tuturor părților interesate (n.r. – stakeholders).

Reamintim ca nici Înalta Curte de Casație și Justiție, nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au fost invitate în grupul de lucru nelegal constituit, iar selectarea organizațiilor neguvernamentale și a asociațiilor profesionale participante s-a realizat fără criterii și explicații publice”, acuză sursa citată.

Potrivit CSM, reformarea unui sistem de o asemenea importanță „se realizează împreună cu magistratura, nu împotriva ei”.

„Observațiile Comisiei privind necesitatea unor consultări publice efective și reducerea utilizării excesive a ordonanțelor de urgență confirmă că modificările legislative care afectează autoritatea judecătorească nu pot fi adoptate prin ignorarea instituțiilor constituționale ale sistemului judiciar sau sub presiunea unor campanii conjuncturale”, transmite CSM.

CSM: „Raportul conține și informații factuale neconforme cu realitatea”

„Spre exemplu, se susține că în materie disciplinară Consiliul comunică târziu hotărârile și astfel este afectat dreptul magistraților de a formula căi de atac.

Din 2022 legislația a fost modificată. Hotărârile în materie disciplinară se redactează la momentul pronunțării și se comunică de îndată magistratului vizat, astfel încât nu se pune sub nicio formă problema unei întârzieri în comunicare”, susține CSM.

Mai mult decât atât, hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicația EMAP, fiind accesibile tuturor judecătorilor şi procurorilor din întregul sistem judiciar.

„Consiliul ia act de faptul că Raportul formulează și recomandări punctuale care trebuie tratate cu seriozitate: consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare și creșterea eficienței investigării infracțiunilor săvârșite în interiorul sistemului judiciar, inclusiv a faptelor de corupție.

Comisia nu a constatat însă regrese în aceste domenii, care au făcut deja obiectul monitorizării în rapoartele anterioare”, transmite CSM.

Ce urmează?

Consiliul transmite că va analiza recomandările Comisiei Europene și va participa „cu bună-credință, în limitele competențelor sale constituționale, la punerea lor optimă în aplicare”.

De asemenea, CSM transmite că solicită participanților la dezbaterea publică „să abandoneze retorica stigmatizantă utilizată pentru obținerea unui câștig electoral facil”.

„O asemenea retorică nu îi discreditează doar pe magistrați, ci erodează însăși puterea statului chemată să asigure echilibrul societății și respectarea legii”, conchide CSM.

Raportului Comisiei Europene privind statul de drept pentru anul 2026 a fost publicat vineri, de autoritățile de la Bruxelles. Documentul conține o amplă analiză a sistemului judiciar din fiecare stat membru UE, inclusiv pentru România.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri