Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Proiectul Dianei Buzoianu privind captarea apei depășește Directiva europeană și poate deschide calea răspunderii penale pentru gospodarii care își sapă o fântână”

Autor

Data

Categorie

Deputatul AUR Valeriu Munteanu, vicepreședinte al Alianței pentru Unirea Românilor, atrage atenția că proiectul de lege privind protecția mediului, pus în transparență publică de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, depășește cerințele Directivei (UE) 2024/1203 și extinde nejustificat răspunderea penală pentru captarea apelor, inclusiv asupra unor situații care nu sunt avute în vedere de legislația europeană.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit alineatului (9) din preambulul Directivei (UE) 2024/1203, o faptă poate constitui infracțiune împotriva mediului numai dacă sunt îndeplinite două condiții cumulative: aceasta este contrară legii și este săvârșită cu intenție sau, în anumite cazuri expres prevăzute, cel puțin din neglijență gravă.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În dreptul penal român, culpa îmbracă două forme principale: culpa cu prevedere și culpa simplă (neglijența). Deși Codul penal nu definește distinct culpa gravă, Codul civil stabilește, la art. 16 alin. (3), că aceasta există atunci când autorul acționează cu o neglijență sau imprudență pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar manifesta-o față de propriile interese.

Cu toate acestea, proiectul de lege propus de Diana Buzoianu incriminează captarea ilegală a apei și stabilește expres că:
– captarea nelegală a apelor, dacă este susceptibilă să provoace daune semnificative, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani;
– dacă au fost produse daune semnificative, pedeapsa crește la 2–7 ani;
– iar pentru toate aceste fapte săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
Prin această formulare, proiectul nu limitează răspunderea penală la culpa gravă, așa cum cere Directiva europeană, ci o extinde asupra tuturor formelor de culpă prevăzute de Codul penal, inclusiv asupra culpei simple.

În același timp, ministrul inițiator afirmă public că proiectul „nu se referă în niciun caz la activitatea unui agricultor mic sau o fântână” și că „nu se bagă la închisoare oamenii care își fac o fântână”, susținând că norma vizează exclusiv captările industriale de apă.
Din analiza textului rezultă însă că legea nu conține nicio excepție expresă pentru captările de mică amploare destinate gospodăriilor sau agriculturii familiale.

Mai mult, proiectul incriminează orice captare realizată „cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile”, dacă aceasta este susceptibilă să provoace daune semnificative corpurilor de apă. Prin urmare, chiar și în lipsa producerii efective a unui prejudiciu și chiar în lipsa intenției, o persoană fizică ar putea intra sub incidența normei penale dacă autoritățile apreciază că exista posibilitatea producerii unor asemenea consecințe.

„Directiva europeană vorbește despre intenție și, în anumite cazuri, despre neglijență gravă. Proiectul Dianei Buzoianu merge mult mai departe și sancționează penal orice formă de culpă, inclusiv culpa simplă. În plus, nu există nicio excepție clară pentru gospodăriile populației sau pentru captările de mică amploare destinate agriculturii familiale. În aceste condiții, declarațiile publice potrivit cărora oamenii care își sapă o fântână nu sunt vizați de lege nu sunt susținute de textul proiectului”, a declarat deputatul AUR Valeriu Munteanu.
Deputatul AUR consideră că proiectul trebuie modificat înainte de adoptare, astfel încât să respecte întocmai cerințele Directivei (UE) 2024/1203.

În acest sens, AUR solicită:
– limitarea răspunderii penale pentru infracțiunile prevăzute de directivă exclusiv la cazurile de intenție sau, acolo unde directiva permite, de neglijență gravă;
– introducerea unor excepții exprese pentru captările de apă de mică amploare destinate uzului gospodăresc și agriculturii familiale, inclusiv pentru săparea unei fântâni de către persoane fizice;
– eliminarea oricăror formulări care lasă exclusiv la aprecierea organelor de urmărire penală stabilirea situațiilor în care cetățenii pot răspunde penal.

„Normele penale trebuie să fie clare, previzibile și conforme cu dreptul european. Nu putem accepta ca românii să fie expuși riscului unor dosare penale din cauza unor formulări neclare și excesive, în timp ce ministrul afirmă public că legea nu îi privește. Dacă aceasta este intenția reală a inițiatorului, atunci ea trebuie să fie exprimată fără echivoc chiar în textul legii”, a concluzionat deputatul AUR Valeriu Munteanu.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri