Reuters: NATO analizează renunțarea la summiturile anuale pe fondul tensiunilor tot mai mari cu SUA

EXTERNE

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

EXTERNE

NATO ia în calcul schimbarea formatului întâlnirilor la nivel înalt și ar putea renunța la organizarea anuală a summit-urilor, pe fondul tensiunilor crescute cu Statele Unite, potrivit unor surse citate de Reuters din Bruxelles și Washington.

Potrivit a șase oficiali și diplomați aliați, Alianța Nord-Atlantică analizează posibilitatea de a reduce frecvența acestor reuniuni, o decizie care ar putea evita organizarea unor întâlniri tensionate, în special în contextul relației complicate cu președintele american Donald Trump, aflat în ultimul an de mandat.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Summiturile NATO au avut o frecvență variabilă de-a lungul istoriei de 77 de ani a alianței, însă din 2021 liderii statelor membre s-au întâlnit anual. Următoarea reuniune este programată pentru 7-8 iulie, la Ankara, în Turcia. Totuși, mai mulți membri ai alianței susțin încetinirea acestui ritm, iar unele scenarii includ organizarea summit-urilor o dată la doi ani.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Surse diplomatice au indicat că summitul programat pentru 2027 în Albania ar putea avea loc în toamnă, iar pentru 2028 – an electoral în Statele Unite și ultimul an complet de mandat al lui Trump – se ia în calcul chiar renunțarea la organizarea unei astfel de reuniuni. Decizia finală nu a fost încă luată, urmând să fie influențată de poziția secretarului general al NATO, Mark Rutte.

Relațiile dintre NATO și administrația Trump au fost marcate în ultimii ani de tensiuni recurente. Liderul american a criticat în mod repetat statele membre pentru nivelul insuficient al cheltuielilor de apărare și pentru lipsa de sprijin în anumite operațiuni militare, inclusiv cele recente legate de Iran. De asemenea, Trump a pus sub semnul întrebării angajamentul SUA față de articolul 5 al NATO și a sugerat în mai multe rânduri posibilitatea retragerii din alianță.

Pe fondul acestor tensiuni, unii diplomați și analiști consideră că organizarea anuală a summit-urilor creează presiune pentru rezultate rapide și decizii spectaculoase, în detrimentul planificării strategice pe termen lung.

„Mai bine mai puține summituri decât summituri slabe”, a declarat un diplomat pentru Reuters, în timp ce experți precum Phyllis Berry de la Atlantic Council susțin că reducerea acestor întâlniri ar putea diminua tensiunile și ar permite alianței să se concentreze pe cooperare și securitate reală.

Citeste si:

Articolul precedent
România primește acces în timp real la platforma anti-dronă a SUA
Articolul următor
ATERIZARE LA LIMITĂ la Cluj! Un pilot Tarom explică: „Pasagerii pot mulțumi lui Dumnezeu și trenului de aterizare!”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri