România adoptă prima strategie națională pentru calitatea îngrijirii medicale și siguranța pacienților

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

România va implementa, în premieră, o strategie națională dedicată exclusiv calității îngrijirii medicale și siguranței pacienților, document care va acoperi perioada 2026–2032 și care își propune să aducă un cadru unitar pentru întreg sistemul de sănătate.

Anunțul a fost făcut de Alexandru Rogobete, care a subliniat că noua strategie marchează trecerea de la măsuri izolate la o abordare coerentă și coordonată la nivel național.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Documentul a fost elaborat în colaborare cu instituții și organizații internaționale, precum Organizația Mondială a Sănătății și Banca Mondială, dar și cu autorități naționale, profesioniști din domeniul sănătății, sindicate și reprezentanți ai pacienților. Strategia își propune ca, pentru prima dată, calitatea serviciilor medicale să fie monitorizată constant, măsurată prin indicatori clari și corectată acolo unde apar probleme, în fiecare unitate sanitară.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Potrivit oficialilor, strategia este construită pe trei direcții principale. Prima vizează creșterea calității actului medical și a siguranței pacienților, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii digitale și utilizarea datelor în luarea deciziilor.

A doua direcție urmărește reducerea mortalității și a internărilor evitabile, prin standardizarea practicilor clinice, întărirea medicinei primare și un control mai strict al infecțiilor. Cea de-a treia componentă are în vedere creșterea încrederii populației în sistemul de sănătate, prin transparență, implicarea pacienților și evaluarea experienței acestora.

Oficialul a subliniat că noul cadru strategic introduce, pentru prima dată, obiective măsurabile, instituții responsabile și termene clare de implementare, ceea ce ar trebui să permită o urmărire mai eficientă a rezultatelor. „Calitatea nu înseamnă doar un act medical corect într-un moment punctual. Înseamnă continuitate, siguranță și coerență pe tot parcursul pacientului”, a declarat acesta.

Strategia urmărește să integreze toate nivelurile sistemului sanitar, de la politicile publice și finanțare până la activitatea concretă din spitale, fiind concepută ca un instrument practic, aplicabil în activitatea de zi cu zi a personalului medical. Inițiatorii consideră că implementarea acesteia ar putea contribui semnificativ la creșterea calității serviciilor medicale și la consolidarea încrederii pacienților în sistemul de sănătate din România.

Citeste si:

Articolul precedent
România realocă peste 2,8 miliarde de euro din fonduri europene către noi priorități strategice
Articolul următor
Partidul Social Democrat analizează trecerea în opoziție. Sorin Grindeanu: „Evident”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri