România evită activarea Articolului 4 al NATO după incidentul de la Galați și mizează pe măsuri concrete de sprijin

Autor

Data

Categorie

Autoritățile române au decis să nu solicite activarea Articolului 4 al Tratatului NATO după incidentul în care o dronă de fabricație rusească a explodat într-un bloc de locuințe din Galați, preferând să obțină măsuri concrete de consolidare a securității și a prezenței aliate pe flancul estic, potrivit unor surse din cadrul Administrației Prezidențiale.

Conform surselor citate, la nivelul conducerii statului s-a apreciat că mecanismul prevăzut de Articolul 4, care permite consultări între aliați atunci când securitatea unui stat membru este amenințată, și-a diminuat eficiența în actualul context de securitate și este perceput adesea ca un pas premergător unei eventuale discuții privind Articolul 5 al Alianței.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În schimb, Bucureștiul ar fi optat pentru intensificarea dialogului direct cu partenerii NATO și pentru obținerea unor măsuri concrete de sprijin militar și descurajare în regiunea Mării Negre.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Incidentul de la Galați și implicațiile sale pentru securitatea flancului estic urmează să fie analizate în cadrul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic programate pentru 10 iunie. Pe agenda discuțiilor se vor afla evaluarea situației de securitate din regiune, măsurile de protecție a spațiului aerian aliat și evoluțiile de la frontiera estică a NATO.

În paralel, România va beneficia de noi măsuri de întărire a prezenței aliate. Potrivit informațiilor obținute de Mediafax, Spania va trimite două elicoptere Airbus HN90 în cadrul unui pachet de sprijin destinat consolidării capacităților operaționale ale NATO în zonă.

Totodată, Italia a confirmat desfășurarea a aproximativ 100 de militari pe teritoriul României, în baza angajamentelor asumate anterior în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Sursele citate susțin că discuțiile dintre România și aliații săi vizează și recalibrarea prezenței militare americane în țară. Obiectivul principal nu ar fi neapărat creșterea efectivelor militare ale Statelor Unite, ci dezvoltarea capabilităților de apărare, a infrastructurii și a tehnologiilor militare disponibile României prin cooperarea cu Washingtonul și cu ceilalți parteneri NATO.

Decizia autorităților române vine după ce ancheta tehnică privind drona care a lovit blocul din Galați a concluzionat că aparatul era de tip Geran-2 și provenea din Federația Rusă. Incidentul a reaprins dezbaterea publică privind necesitatea activării Articolului 4, mai mulți politicieni și experți în securitate solicitând consultări formale în cadrul Alianței.

Potrivit surselor oficiale, strategia aleasă de București este însă orientată spre obținerea rapidă a unor măsuri de sprijin și descurajare, considerate mai eficiente decât declanșarea unei proceduri formale de consultare.

Sursa: Mediafax

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri