Pilotul și analistul de aviație Cezar Osiceanu susține că incidentul produs la Galați, unde o dronă a explodat într-un bloc de locuințe, ridică numeroase semne de întrebare care, în opinia sa, nu au primit încă răspunsuri clare din partea autorităților. Într-o analiză amplă publicată după eveniment, acesta pune sub semnul întrebării atât caracteristicile tehnice ale dronei, cât și circumstanțele în care aparatul a ajuns pe teritoriul României.
Osiceanu afirmă că a preferat să aștepte câteva zile înainte de a comenta cazul pentru a putea analiza toate informațiile apărute în spațiul public.
🗞️ Citește și Acestea
„Am lăsat să se așeze un pic praful după aterizarea dronei pe acoperișul blocului din Galați pentru a putea vedea și asculta toate reacțiile”, scrie acesta la începutul analizei sale.
„O dronă este altceva decât un avion”
Pilotul explică faptul că, spre deosebire de aeronavele clasice, dronele POT fi modificate cu ușurință și pot crea confuzii privind proveniența sau destinația lor.
„Pentru toți neofiții, o dronă de acest fel practic este un aeromodel care poate fi o copie a unor avioane existente în realitate sau a altor drone. Spre deosebire de avioane, dronele le poate face oricine, le poate vopsi și inscripționa cum vrea fiecare posesor, pot fi dirijate oriunde vrea utilizatorul ei și proprietarul rețelei de date atunci când nu se folosește un cablu de fibră optică de exemplu, ceea ce poate produce evidente confuzii”, susține Osiceanu.
Potrivit acestuia, pentru a evalua rolul unei drone militare trebuie analizate câteva elemente esențiale: raza de acțiune, încărcătura explozivă, precizia și gradul de camuflaj.
Semne de întrebare privind încărcătura explozivă
Unul dintre aspectele asupra cărora insistă pilotul este dimensiunea încărcăturii explozive.
„Să ne uităm la drona de la Galați care, după efectul exploziei, a avut evident o încărcătură mică, deci nu una aptă să distrugă serios o țintă militară precum vasele, depozitele și facilitățile portuare de la ucraineni. Și aici este primul semn de întrebare major”, afirmă acesta.
În opinia sa, efectele produse în urma impactului nu ar corespunde unei misiuni militare de anvergură, motiv pentru care consideră că trebuie clarificate obiectivele pe care le avea aparatul de zbor.
Întrebări despre traseul dronei
Analistul ridică semne de întrebare și în privința modului în care drona și-ar fi stabilit traiectoria.
„Al doilea semn de întrebare vine de la traseul dronei care în mod evident a trebuit să folosească coordonatele GPS furnizate de sateliții rusești sau cei ai lui Musk. Dacă ar fi fost folosiți cei rusești atunci sigur nu avea țintă la Galați, în timp ce dacă erau cei din Starlink lovirea Galațiului este posibilă”, susține Osiceanu.
Acesta afirmă că eventuale acțiuni de bruiaj sau manipulare a semnalelor de navigație ar fi trebuit să afecteze și alte sisteme aflate în zonă, inclusiv aeronavele ridicate de partea română.
Critici privind reacția sistemului de apărare
Cezar Osiceanu se declară sceptic și în privința informațiilor referitoare la intervenția aeronavelor românești.
„Și aici altă întrebare: când au fost acestea ridicate? Nu de alta, dar bătrânul Puma nu are radar capabil să detecteze o astfel de dronă, iar ambele ar fi trebuit ghidate de la sol de către sistemele de locație românești ce ar fi detectat din timp acea dronă. În plus, Puma are rachete nedirijate sau mitraliera de bord cu care are slabe șanse să doboare vreo dronă”, afirmă pilotul.
Acesta consideră că publicul nu a primit suficiente explicații privind modul în care a fost gestionată situația și capacitatea reală de reacție a sistemelor de apărare.
„Galați, adevăr sau provocare?”
Una dintre cele mai controversate părți ale analizei este cea în care Osiceanu sugerează că incidentul ar putea fi privit și din perspectiva unor posibile provocări.
„După ce rușii i-au făcut de râsul întregii lumi pe ucraineni arătând că dronele din Polonia și Țările Baltice nu erau rusești, ci ucrainene, și că în realitate a fost o acțiune de provocare pentru a stârni războiul cu NATO, acum Galațiul poate fi parte a aceluiași scenariu”, afirmă acesta.
Pilotul susține că natura dronelor și posibilitatea modificării acestora fac necesară o analiză foarte atentă înainte de stabilirea unor concluzii definitive.
Critici la adresa politicienilor și a modului în care a fost prezentat incidentul
În analiza sa, Osiceanu critică și reacțiile venite din zona politică și mediatică.
„Am văzut cu toții un nou film gen Disney cu președintele la căpătâiul celor doi răniți. Apoi am auzit intervenția domnului ministru al Apărării care arată cum se face treaba în coaliție, adică fiecare spune ce vrea, dar nu se pupă cu ce zice celălalt”, susține acesta.
Potrivit pilotului, mesajele transmise de autorități au fost adesea contradictorii și au contribuit la amplificarea confuziei din jurul incidentului.
Cine plătește despăgubirile?
Un alt subiect abordat de Osiceanu este cel al despăgubirilor acordate persoanelor afectate.
„Am aflat din presă că cei doi proprietari ai garsonierei avariate de dronă la Galați ar fi primit despăgubiri de 4.000 de euro, dar nu este deloc clar pentru ce și în baza la ce. Mai mult decât atât, pentru un bloc vechi de peste 40 de ani, cu o asigurare obligatorie de câteva sute de lei pe an și fără clauză de asigurare în caz de explozie a unei drone, ce firmă ar trebui să îi despăgubească și cu cât pe cei doi locatari?”, întreabă pilotul.
Acesta se întreabă, de asemenea, dacă au dreptul la despăgubiri și ceilalți locatari afectați de explozie și cine va suporta costurile finale ale incidentului.
Concluzia pilotului
În final, Cezar Osiceanu susține că, dincolo de concluziile oficiale, cazul dronei de la Galați rămâne plin de necunoscute și necesită explicații suplimentare.
„Mai oameni buni, pare că tot vrea cineva de afară să ne bage cu anasâna în război și noi nu și nu. În rest, să auzim de drone bine, nu-i așa?”, încheie acesta.
Analiza reprezintă opinia personală a lui Cezar Osiceanu și nu reflectă concluziile oficiale ale anchetei desfășurate de autoritățile române, care au stabilit că drona prăbușită la Galați este de tip Geran-2 și provine din Federația Rusă.
