România, în topul UE cu cei mai mulți judecători. Cine e pe primul loc (date Eurostat)

Autor

Data

Categorie

Uniunea Europene (UE) avea, în 2024, o medie de 15,7 judecători la 100.000 de locuitori, în scădere de la 17,7 judecători la 100.000 de locuitori, în anul 2014, conform datelor publicate, vineri, de Eurostat cu ocazia Zilei justiţiei penale internaţionale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Țările cu cei mai mulți judecători din UE

Conform statisticii europene, în rândul statelor-membre, Croaţia şi Slovenia au cei mai mulţi judecători, cu 43,3 judecători, respectiv 40,2 judecători la o sută de mii de locuitori.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Pe locurile următoare se află Luxemburg (36 judecători), Bulgaria (35,4) şi România (35,3 judecători).

La polul opus, Irlanda avea, în 2024, doar 3,6 judecători la suta de mii de locuitori, urmată de Austria (4,3 judecători), Spania (6,2), Cehia (6,7) şi Italia (7,9).

Cât a crescut numărul de judecători în România în ultimii ani

În ultiii 10 ani, numărul de judecători a crescut în România de la 22,67, raportat la o sută de mii de locuitori, în anul 2015, până la 35,31, în anul 2024.

Repartiţia pe sexe arată că femeile sunt majoritare în aproape toate ţările UE. Doar în Irlanda ponderea judecătorilor de sex masculin (56,4%) este mai mare decât cea a judecătorilor de sex feminin (43,6%), respectiv 110 bărbaţi faţă de 85 de femei.

Cum arată repartiția pe sexe în România

În cazul României, din numărul total de 6.732 de judecători, 2.331 sunt bărbaţi şi 4.401 sunt femei.

Pe 17 iulie este Ziua justiţiei penale internaţionale. Celebrarea acesteia face trimitere la data din 1998 când a avut loc semnarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, document important pentru justiţia internaţională privind cazurile de genocid, de crime contra umanităţii şi crime de război.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri